România are cea mai mare linie de credit trasă de la FMI până în prezent, fiind urmată, în ordine, de Grecia, Ucraina şi Ungaria, se arată în raportul privind ultima evaluare a acordului stand by cu România şi care conţine şi termenii noului acord care a intrat în vigoare la 31 martie. România, care are o rată de tragere de 19% (din totalul banilor traşi de la FMI de către ţările care s-au împrumutat), este urmată pe locul secund de Ucraina şi Grecia cu 15%, iar pe poziţia a treia se află Ungaria, cu 12%.
În cadrul acordului semnat în 2009, România a primit până acum 11,27 miliarde de euro de la FMI în cadrul pachetului de asistenţă financiară de aproximativ 20 miliarde de euro. Pe 25 martie anul acesta Board-ul FMI a aprobat acordul de tip preventiv în valoare de 3,5 miliarde euro care a intrat în vigoare din 31 martie 2011. Raportul mai arată că serviciul datoriei către Fond a României va fi "substanţial". 
Creditele trase de la FMI, până la 22 februarie 2011. In cazul României este inclusă si ultima tranşă din acordul semnat în 2009, plus prima tranşă din noul acord cu FMI
Documentul publicat pe site-ul FMI relevă că riscurile care ar putea afecta capacitatea României de a rambursa împrumutul de la FMI includ:
• tensiuni politice interne care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor programului
• o recuperare mai slabă decât aşteptările din partea statelor din Europa de Vest, ceea ce ar descuraja exporturile României
• o abundenţă de turbulenţe la periferia zonei euro, ceea ce ar spori riscul şi afecta fluxurile de capital spre România. În astfel de circumstanţe, ar exista un risc ca băncile străine vor fi în imposibilitatea de a menţine expunerea lor în România, în ciuda angajamentului lor de a face acest lucru.
"Când vorbeşti de vulnerabilitatea unei ţări un indicator este datoria externă pe termen scurt. Aceasta a scăzut de la 22 miliarde de euro în 2008, la 18,7 miliarde de euro la sfârşitul anului 2010. Aşa se explică şi creşterea încrederii investitorilor străini în economia României. În plus, ratingul de ţară ar putea fi îmbunătăţit la sfârşitul anului 2011, începutul anului 2012", a declarat pentru gândul Andreea Paul (Vass).
Mai puţin cu 10.000 de angajaţi la stat
Din documentul de pe site-ul FMI mai reiese că un număr de 10.000 de angajaţi de la stat ar putea fi disponibilizaţi în acest an. "În ciuda reformelor semnificative în ce priveşte sectorul public, sunt necesare măsuri suplimentare. Numărul de angajaţi din sectorul public a scăzut de la 1,4 la 1,3 milioane în cursul anului 2010", se arată în documentul publicat pe site-ul FMI. Unul dintre graficele din raport arată că numărul angajaţilor din sectorul public se va reduce în acest an până la 1,26 milioane persoane, de la 1,27 milioane în 2010. În schimb, reprezentanţi ai Guvernului au declarat pentru gândul că deja această cerinţă a fost îndeplinită, la sfârşitul anului trecut în România figurând 1,26 milioane de angajaţi la stat. "În acest an vor avea loc numai restructurări deja anunţate, în anumite companii de stat ", a spus Paul (Vass), adăugând că unele dintre companiile unde s-au anunţat restructurări sunt din subordinea Ministerului Transporturilor. La începutul acestui an, reprezentanţi ai sindicatelor feroviare anunţau o posibilă disponibilizare a 7.000 de persoane din sistemul căilor ferate în acest an.
Reformarea instituţiilor de stat
Pe de altă parte, în scrisoarea de intenţie a Guvernului, semnată de ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, se relevă faptul că autorităţile s-au angajat să reformeze întreprinderile de stat, în special cele din energie şi transport. "În ultimii ani, multe întreprinderi de stat au devenit o povară fiscală substanţială, calitatea serviciilor având nevoie de îmbunătăţiri semnificative", se spune în document.
Ce a promis Guvernul în faţa FMI
• Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va continua în cadrul noului acord de tip preventiv politica de restrângere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii şi prime, pentru a se încadra într-un deficit de 3% din PIB anul viitor, şi că sistemul alocaţiilor de încălzire va fi schimbat până la finele lunii iulie, urmând să fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse.
• Tot în scrisoarea trimisă FMI se mai arată că urmează să fie desfiinţate 5.700 de paturi de spital şi că lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit va fi revizuită.
• Metrorex şi RATB vor majora tarifele peste rata inflaţiei, câteva companii din sectorul energetic vor fi privatizate, iar Compania Naţională a Huilei Petroşani (CNH), cel mai mare datornic la bugetul de stat, şi producătorul de energie Termoelectrica vor lichida activele neviabile. Gândul a relatat recent, că, în ciuda datoriilor pe care le are la bugetul de stat, CNH ar putea da prime de Paşte.
• Executivul s-a mai angajat să transfere la Ministerul Finanţelor controlul financiar la companiile de stat, să majoreze tarifele CFR pentru eficientizarea companiei, să aducă preţurile din contractele bilaterale pentru vânzarea energiei la nivelul pieţei şi să înfiinţeze în ANAF un departament pentru verificarea persoanelor cu averi mari.
preluare : http://www.gandul.info/
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu