- Fenomentul coruptiei, fondul redus de resurse publice, precum si problemele din sectorul energetic sau gradul mic de absorbtie a fondurilor europene sunt cateva dintre punctele slabe pe care Romania le are la ora actuala, releva concluziile Raportului anual al Societatii Academice Romane (SAR), prezentat vineri.
- FMI: Datoria externă a României explodează la 82% din PIB, dar nu ne temem că nu ne luăm banii înapoi
-
Prefigurarea balanţei financiare nete a României în raport cu UE (2011-2014)
Sume (mil. euro)/ Ani
|
2011
|
2012
|
2013
|
2014
|
De primit de la bugetul UE
|
5.518,35
|
7.079,80
|
6.393,91
|
3.680,74
|
De plată către UE
|
1.386,94
|
1.403,47
|
1.429,61
|
1.431,61
|
Poziţia financiară netă
|
4.131,41
|
5.676,33
|
4.964,30
|
2.249,14
|
(Sursa: Cf. date MFP/ Raport la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 şi orizontul 2012-2014)
- Leul continua sa se deprecieze in raport cu euro BNR
Raportul Băncii Mondiale identifică un ritm diferit al revenirii economiilor EU10 (membre UE din fostul bloc comunist) de după perioada de criză. Din grupul țărilor analizate, Slovacia și Polonia sunt economiile cele mai solide, datorită situației de dinaintea crizei, a puternicei integrări a acestora în rețelele europene de producție, a unei bune absorbții a fondurilor europene și consumului intern semnificativ – în special în cazul Poloniei.
În cazul României și Bulgariei, țări în care criza a ajuns cu întârziere față de celelalte state, este prognozată o revenire semnificativă pentru următorii 2 ani. România are pentru 2012 cea mai ridicată rată de creștere prognozată din grupul EU 10, de 4,4%. Totuși, putem observa din tabelul alăturat că țara noastră a avut în 2010 cele mai slabe performanțe economice din regiune, evoluție pusă pe seama nivelului scăzut al consumului și al investițiilor. Scăderea economică a fost însă mai mică decât cea estimată în raportul anterior (-1,3% față -1,9%).
România are unul dintre cele mai stabile cursuri de schimb din regiune, nivelul exporturilor l-a depășit pe cel din perioada de dinaintea crizei, importurile rămân la un nivel scăzut datorită cererii interne scăzute iar deficitul de cont curent pare a se fi stabilizat.
Prognozele sunt supuse totuși unui grad semnificativ de incertitudine, spun reprezentanții Băncii Mondiale, care observă faptul că investițiile private rămân la un nivel scăzut – în special datorită cererii reduse, căderii sectorului imobiliar și a precauției piețelor financiare. Riscurile principale sunt reprezentate de situația datoriilor suverane ale unor membre UE (în speță Grecia, Irlanda și Portugalia), prețurilor ridicate ale alimentelor și combustibililor (despre care am mai vorbit), dezastrelor naturale din Japonia și crizei din Orientul Mijlociu, factori ce pot afecta contextul economic global.
Eurostat – Comunicat de presă – Euroindicatori – 26 aprilie 2011
Datele Eurostat arată că în cazul ponderii datoriei publice în PIB, media UE se situează la nivelul de 80% – cu 21% mai mult decât în perioada de dinaintea crizei, totalizând creștere a datoriei cu 2500 miliarde euro față de anul 2007. România are încă un nivel al datoriei publice încă rezonabil – 30,8% din PIB. Ritmul de creștere al datoriei guvernamentale este însă unul destul de important, de la 12,5% în 2007 la 30,8% în 2010 (o creștere de aproximativ 145% – de la 52,4 la 158 miliarde lei).
Din tabelul de mai jos putem observa nivelurile ridicate ale datoriilor Greciei (a cărei situație nu s-a îmbunătățit după primirea ajutorului financiar), Italiei, Belgiei, Irlandei și Portugaliei (ultimii doi, pacienți și ei la ”terapie intensivă”).
Trebuie menționat aici că oficialii Eurostat au exprimat rezerve în legătură cu calitatea datelor raportate de către țara noastră datorită incertitudinilor legate de impactul balanțelor unor companii publice (este vorba despre Termoelectrica și CFR Infrastructură) asupra deficitului și impactul unor tranzacții financiare și consolidarea unor fluxuri intra-guvernamentale. Un eveniment asemănător a fost declanșatorul demarării procedurii de solicitare de asistență financiară de către Portugalia, luna trecută. Dar sa nu ne impacientăm, cauzele erau altele – deficit ridicat, datorie publica enormă, posibilități de finanțare reduse și doar la dobânzi imense. România nu se află într-o situație asemănătoare.
Revenind la rezervele exprimate de către Biroul de statistică al UE, nu suntem singuri în această postură – în cazul Marii Britanii au fost exprimate rezerve referitoare la modalitatea de înregistrare a unor cheltuieli efectuate în domeniul apărării, iar în ultima perioadă au mai fost ”avertizate” și altă țări precum Danemarca, Portugalia și Grecia. Printr-un comunicat de presă INS- Institutul Național de Statistică a ținut să clarifice situație menționând că ”situațiile financiare au fost elaborate conform metodologiei europene ESA 95 pe baza datelor raportate în contul de profit şi pierdere şi a celor din bilanțul contabil pe perioada 2007-2009, iar pentru anul 2010 au fost făcute estimări deoarece contul de profit și pierdere și respectiv bilanțul au termen de depunere ulterior datei de transmitere a notificării (31 martie)”, declanșând totodată și o procedură de verificare a datelor și identificarea cauzelor problemelor apărute.
În ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, România s-a situat la cota -6,4% pentru 2010, nivel egal cu cel al mediei UE. Cele mai importante deficite în 2010 au fost înregistrate în Irlanda (-32.4%), Grecia (-10.5%), Marea Britanie (-10.4%), Spania (-9.2%), Portugalia (-9.1%) și Polonia (-7.9%). Suedia (0%) și Estonia (0,1%) sunt singurele țări UE cu bugete echilibrate sau în surplus.
MF – Execuția bugetului general consolidat în perioada 1.01 – 31.03. 2011
Ministerul de Finanțe a publicat în 26 aprilie datele execuției bugetare pe primul trimestru al lui 2011. Datele arată venituri de 41,6 miliarde lei, în creștere cu cu 10,2% față de primul trimestru al lui 2010 și cheltuielile de 46,8 miliarde lei, cu 1,3% mai mult decât anul anterior. Deficitul bugetar, de 5,2 miliarde lei reprezintă 1% din PIB (în primul trimestru din 2010 deficitul a fost de 8,4 miliarde lei adică 1,6% din PPIB).
Creșterea veniturilor s-a realizat în principal pe seama veniturilor din TVA (+36%) și a accizelor, lucru perfect explicabil prin creșterea cotei TVA de la mijlocul anului trecut. Au crescut și încasările din contribuțiile de asigurări sociale. Impozitul pe profit își continuă trendul descrescător din ultima perioadă – încasări cu 13,3% mai mici față de T1 2010.
Creșterea cheltuielilor s-a făcut în principal pe seama plăților pentru proiecte cu finanțare UE – o evoluție de la 0,6 miliarde în 2010 la 2,2 miliarde lei în 2011 și a cheltuielilor cu bunuri și servicii +18% justificată de creșterea nivelului plăților pentru servicii medicale și medicamente. În scădere față de 2010 se află cheltuielile de personal (-20,6%), subvențiile (-16,5%), și cheltuielile cu asistența socială (- 2,8%).
Concluzii
Datoria publică aproape că s-a triplat în ultimii ani dar se află la niveluri sustenabile și acceptabile pentru perioada în care ne aflăm (totuși cheltuielile cu dobânzi au crescut cu 38% în T1 2011 față de aceeași perioadă a anului trecut). Deficitul bugetar pentru 2010 s-a încadrat în ținta convenită cu FMI iar faptul că deficitul pentru primul trimestru al acestui an a fost de 1% ne îndreptățește să credem că că ținta de 4,4% pentru 2011 poate fi atinsă în condițiile în care se menține ritmul actual. Din păcate veniturile din impozitul pe venit și cel pe profit continuă să scadă. Pentru perioada următoare va fi interesant de urmărit cum va afecta încasările din contribuții adoptarea noului cod al muncii care își propune intensificarea luptei cu munca la negru. Pe termen scurt rămâne să așteptăm datele INS pentru a vedea dacă ieșim din recesiune.
-
![]()
Banca Mondială – EU 10 Regular Economic Report – Main Report, Recovery and Beyond, aprilie 2011 
Raportul Băncii Mondiale identifică un ritm diferit al revenirii economiilor EU10 (membre UE din fostul bloc comunist) de după perioada de criză. Din grupul țărilor analizate, Slovacia și Polonia sunt economiile cele mai solide, datorită situației de dinaintea crizei, a puternicei integrări a acestora în rețelele europene de producție, a unei bune absorbții a fondurilor europene și consumului intern semnificativ – în special în cazul Poloniei.
În cazul României și Bulgariei, țări în care criza a ajuns cu întârziere față de celelalte state, este prognozată o revenire semnificativă pentru următorii 2 ani. România are pentru 2012 cea mai ridicată rată de creștere prognozată din grupul EU 10, de 4,4%. Totuși, putem observa din tabelul alăturat că țara noastră a avut în 2010 cele mai slabe performanțe economice din regiune, evoluție pusă pe seama nivelului scăzut al consumului și al investițiilor. Scăderea economică a fost însă mai mică decât cea estimată în raportul anterior (-1,3% față -1,9%).
România are unul dintre cele mai stabile cursuri de schimb din regiune, nivelul exporturilor l-a depășit pe cel din perioada de dinaintea crizei, importurile rămân la un nivel scăzut datorită cererii interne scăzute iar deficitul de cont curent pare a se fi stabilizat.
Prognozele sunt supuse totuși unui grad semnificativ de incertitudine, spun reprezentanții Băncii Mondiale, care observă faptul că investițiile private rămân la un nivel scăzut – în special datorită cererii reduse, căderii sectorului imobiliar și a precauției piețelor financiare. Riscurile principale sunt reprezentate de situația datoriilor suverane ale unor membre UE (în speță Grecia, Irlanda și Portugalia), prețurilor ridicate ale alimentelor și combustibililor (despre care am mai vorbit), dezastrelor naturale din Japonia și crizei din Orientul Mijlociu, factori ce pot afecta contextul economic global.
Eurostat – Comunicat de presă – Euroindicatori – 26 aprilie 2011
Datele Eurostat arată că în cazul ponderii datoriei publice în PIB, media UE se situează la nivelul de 80% – cu 21% mai mult decât în perioada de dinaintea crizei, totalizând creștere a datoriei cu 2500 miliarde euro față de anul 2007. România are încă un nivel al datoriei publice încă rezonabil – 30,8% din PIB. Ritmul de creștere al datoriei guvernamentale este însă unul destul de important, de la 12,5% în 2007 la 30,8% în 2010 (o creștere de aproximativ 145% – de la 52,4 la 158 miliarde lei).
Din tabelul de mai jos putem observa nivelurile ridicate ale datoriilor Greciei (a cărei situație nu s-a îmbunătățit după primirea ajutorului financiar), Italiei, Belgiei, Irlandei și Portugaliei (ultimii doi, pacienți și ei la ”terapie intensivă”).
Trebuie menționat aici că oficialii Eurostat au exprimat rezerve în legătură cu calitatea datelor raportate de către țara noastră datorită incertitudinilor legate de impactul balanțelor unor companii publice (este vorba despre Termoelectrica și CFR Infrastructură) asupra deficitului și impactul unor tranzacții financiare și consolidarea unor fluxuri intra-guvernamentale. Un eveniment asemănător a fost declanșatorul demarării procedurii de solicitare de asistență financiară de către Portugalia, luna trecută. Dar sa nu ne impacientăm, cauzele erau altele – deficit ridicat, datorie publica enormă, posibilități de finanțare reduse și doar la dobânzi imense. România nu se află într-o situație asemănătoare.
Revenind la rezervele exprimate de către Biroul de statistică al UE, nu suntem singuri în această postură – în cazul Marii Britanii au fost exprimate rezerve referitoare la modalitatea de înregistrare a unor cheltuieli efectuate în domeniul apărării, iar în ultima perioadă au mai fost ”avertizate” și altă țări precum Danemarca, Portugalia și Grecia. Printr-un comunicat de presă INS- Institutul Național de Statistică a ținut să clarifice situație menționând că ”situațiile financiare au fost elaborate conform metodologiei europene ESA 95 pe baza datelor raportate în contul de profit şi pierdere şi a celor din bilanțul contabil pe perioada 2007-2009, iar pentru anul 2010 au fost făcute estimări deoarece contul de profit și pierdere și respectiv bilanțul au termen de depunere ulterior datei de transmitere a notificării (31 martie)”, declanșând totodată și o procedură de verificare a datelor și identificarea cauzelor problemelor apărute.
În ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, România s-a situat la cota -6,4% pentru 2010, nivel egal cu cel al mediei UE. Cele mai importante deficite în 2010 au fost înregistrate în Irlanda (-32.4%), Grecia (-10.5%), Marea Britanie (-10.4%), Spania (-9.2%), Portugalia (-9.1%) și Polonia (-7.9%). Suedia (0%) și Estonia (0,1%) sunt singurele țări UE cu bugete echilibrate sau în surplus.
MF – Execuția bugetului general consolidat în perioada 1.01 – 31.03. 2011
Ministerul de Finanțe a publicat în 26 aprilie datele execuției bugetare pe primul trimestru al lui 2011. Datele arată venituri de 41,6 miliarde lei, în creștere cu cu 10,2% față de primul trimestru al lui 2010 și cheltuielile de 46,8 miliarde lei, cu 1,3% mai mult decât anul anterior. Deficitul bugetar, de 5,2 miliarde lei reprezintă 1% din PIB (în primul trimestru din 2010 deficitul a fost de 8,4 miliarde lei adică 1,6% din PPIB).
Creșterea veniturilor s-a realizat în principal pe seama veniturilor din TVA (+36%) și a accizelor, lucru perfect explicabil prin creșterea cotei TVA de la mijlocul anului trecut. Au crescut și încasările din contribuțiile de asigurări sociale. Impozitul pe profit își continuă trendul descrescător din ultima perioadă – încasări cu 13,3% mai mici față de T1 2010.
Creșterea cheltuielilor s-a făcut în principal pe seama plăților pentru proiecte cu finanțare UE – o evoluție de la 0,6 miliarde în 2010 la 2,2 miliarde lei în 2011 și a cheltuielilor cu bunuri și servicii +18% justificată de creșterea nivelului plăților pentru servicii medicale și medicamente. În scădere față de 2010 se află cheltuielile de personal (-20,6%), subvențiile (-16,5%), și cheltuielile cu asistența socială (- 2,8%).
Concluzii
Datoria publică aproape că s-a triplat în ultimii ani dar se află la niveluri sustenabile și acceptabile pentru perioada în care ne aflăm (totuși cheltuielile cu dobânzi au crescut cu 38% în T1 2011 față de aceeași perioadă a anului trecut). Deficitul bugetar pentru 2010 s-a încadrat în ținta convenită cu FMI iar faptul că deficitul pentru primul trimestru al acestui an a fost de 1% ne îndreptățește să credem că că ținta de 4,4% pentru 2011 poate fi atinsă în condițiile în care se menține ritmul actual. Din păcate veniturile din impozitul pe venit și cel pe profit continuă să scadă. Pentru perioada următoare va fi interesant de urmărit cum va afecta încasările din contribuții adoptarea noului cod al muncii care își propune intensificarea luptei cu munca la negru. Pe termen scurt rămâne să așteptăm datele INS pentru a vedea dacă ieșim din recesiune.
| 2010 | 2011 | 2012 | |
|---|---|---|---|
| Sursa: Banca Mondialã | |||
| EU10 | 2,1 | 3,1 | 3,8 |
| Bulgaria | 0,2 | 2,5 | 3,4 |
| Cehia | 2,5 | 2,2 | 2,7 |
| Estonia | 3,1 | 3,7 | 3,9 |
| Ungaria | 1,2 | 2,8 | 3 |
| Letonia | -0,3 | 3,3 | 4 |
| Lituania | 1,3 | 4,3 | 3,2 |
| Polonia | 3,8 | 4 | 4,2 |
| România | -1,3 | 1,5 | 4,4 |
| Slovacia | 4 | 4,1 | 4,3 |
| Slovenia | 1,2 | 2,2 | 2,5 |
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu