Departamentul de Stat american, despre România

Departamentul de Stat american, despre România: Concentrarea presei în mâinile câtorva persoane a continuat

În raportul pe 2011 cu privire la respectarea drepturilor omului în România , Departamentul de Stat american notează o serie de probleme majore legate de libertatea presei, condițiile din închisori, discriminarea populației de etnie romă sau traficul de persoane.

„Pe parcursul anului au existat raportări privind abuzuri ale poliției sau jandarmeriei împotriva deținuților sau etnicilor romi. Condițiile din închisori au rămas proaste. Sistemul judiciar n-a fost imparțial, iar uneori a fost supus influențelor din zona politică. Restituirea proprietăților a continuat în același ritm foarte lent, iar guernul a eșuat în a luarea unor măsuri concrete pentru retrocedarea proprietăților care-au aparținut bisericii greco-catolice, confiscate de regimul comunist în 1948”, se arată în începutul documentului.

Departamentul de Stat american semnalează faptul că au fost menținute o serie de legi care restrâng libertatea de exprimare și care provoacă îngrijorarea organizațiilor media și a ONG-urilor. Totodată, legea interzice în continuare „defăimarea religioasă” și „ofensarea publică a simbolurilor religioase”. 

Observațiile cu privire la libertatea presei sunt foarte tăioase: „În timp ce mijloacele de informare independente au fost active și au putut exprima numeroase opinii fără restricții evidente, politicieni și persoane aflate în strânsă legătură cu politicieni și grupuri politice dețineau în mod direct sau controlau în mod indirect numeroase canale media locale și naționale, iar știrile și tonul editorial al acestora reflectau adesea vederile acestor patroni. Tendința de concentrare a organizațiilor media naționale în mâinile câtorva persoane foarte bogate a continuat”.

Raportul face referire la activitatea Departamentului Național Anticorupție, care s-a ocupat de „anchetarea cazurilor de corupție de nivel mediu și înalt, într-un ritm constant pe tot parcursul anului”.  „O evaluare preliminară a arătat că 2011 a produs cel mai mare număr de condamnări definitive în cazurile de DNA de la crearea agenţiei, în 2002”, notează documentul. Au fost trimise în judecată 1091 de persoane, față de 937 în anul precedent. Dintre aceștia, 536 erau în poziții de conducere. 29 de persoane au fost condamnate.