Cel mai bun "instrument de lucru" pentru teparii din Romania este... legea

Pentru marii tepari, cea mai buna unealta in "munca" lor este chiar legea romaneasca, considera Dan Drosu Saguna, unul dintre romanii care au vazut cele mai multe si mai mari tepe financiare, in calitate de presedinte al Curtii de Conturi. Acesta sustine ca, atat timp cat legile nu sunt foarte clare, si cat timp in textul lor se strecoara multe ambiguitati, marile tepe vor continua sa se intample. De altfel, presedintele Curtii de Conturi atrage atentia asupra faptului ca acest fenomen este raspandit in intreaga lume, prin cazuri gen WorldCom, Enron sau Parmalat.

"Sunt doua lucruri care trebuie luate in calcul: legea, pe de o parte, si aplicarea si respectarea legii, pe de alta parte", considera Dan Drosu Saguna. Acesta a precizat, de asemenea, ca legislatia financiara din Romania este foarte instabila, cu schimbari dese si bruste, fapt care permite unele "portite" pentru escrocherii.

Bogdan Baltazar, presedintele Cabinetului de consultanta financiara Baltazar, Bloom & Parvulescu (BB&P), considera, in schimb, ca marile tepe au fost permise si chiar cultivate din vointa politica, transpusa in legi create special pentru escrocherii.
"Romania se confrunta cu o forma aberanta de capitalism. In viitor, in principiu, pe masura ce piata se asaza, ar trebui sa existe mai putine astfel de erori, dar sa nu uitam ca la leasing, de exemplu, nu exista "portite" pentru ca pur si simplu nu exista norme de reglementare", a precizat Baltazar.
Presedintele BB&P este de parere ca institutiile financiare trebuie monitorizate si controlate cu cea mai mare atentie, din cauza pericolului foarte mare de astfel de tepe, care fac enorm de mult rau social.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, sustine ca astfel de escrocherii se pot intampla oricand.

"Sunt ca inundatiile. Nu le cheama nimeni, nu se asteapta nimeni la ele, se intampla brusc. Acolo unde mecanismele sunt dirijate de oameni, pot sa apara si erori. Pe masura ce piata se asaza, astfel de situatii se raresc", a precizat oficialul BNR.
Marfa, achitata cu cecuri

Mai intai, escrocul isi infiinteaza firma, pe care o inregistreaza folosind documente false privind adresele sediului si ale punctelor de lucru. Dupa ce se asigura ca va fi foarte greu sa i se dea de urma, obtine de la banca un carnet de cecuri si porneste in cautarea potentialelor victime. Incearca, apoi, sa convinga patronii unor firme sa-i dea marfa pe care ar urma sa o achite cu cecuri. Cei care au vandut produsele nu obtin insa nici un ban pentru ca escrocul nu are nici un leu in cont si instrumentele de plata nu pot fi decontate, escrocul vinde tot, incaseaza banii si se face nevazut.
Folosirea unor instrumente de plata fara acoperire in banca

Inselaciunile cu file cec fara acoperire in contul bancar continua sa fie "la moda"; oamenii de afaceri se confrunta frecvent cu asemenea escrocherii. Pe de o parte increderea, pe de alta parte, dorinta de a incheia afacerile rapid fac ca multi patroni sa cada victime celor care ii "invart pe deget", achizitionand marfa pe care apoi nu o mai platesc.

Cand furnizorii incearca sa ridice banii din banca, au surpriza sa le fie refuzate cererile, pe motiv ca nu exista disponibilitate in conturile bancare invocate. Aceasta metoda - a biletelor la ordin fara acoperire - este cea mai grava infractiune economica in mediul de afaceri din spatiul UE si SUA.