proverbe si invataturi

Cel care cere iertare pentru greşeala sa este ca şi nevinovat. (arab)

Există o sancţiune pentru bine şi pentru rău, dacă întârzie să apară, înseamnă că nu a sosit încă ora. (armean)

Se iartă totul celui care nu-şi iartă nimic. (chinez)

Cine a săvârşit numai bine în cursul vieţii cugetă la moarte fără nici o teamă. (egiptean)

O conştiinţă încărcată este un duşman permanent. (indian)

Niciodată nu mai poţi aduna orezul împrăştiat, până la ultimul bob. (indochina)

Poţi să-ţi speli haina dar nu şi conştiinţa. (persan)

Căinţa este primăvara virtuţilor.

Remuşcare lăsată de faptele de ruşine este mântuirea vieţii. – remuşcarea poate constitui în anumite momente o forţă de orientare a vieţii morale. (Democrit)

O conştiinţă împăcată nu ţine seama de minciunile zvonului. (Ovidius)

Conştiinţa valorează cât o mie de martori. (Quintilianus)

Uitarea nu te scapă de păcate. (Seyfoddin Mohammad Ferghani)

Caracteristica vinovaţilor este neliniştea. (Seneca)

Nu este nici lipsit de înţelepciune, nici mărginit, acela care se ridică după ce a căzut în greşeală, în loc să stăruie în ea. (Sofocle)

Să-ţi pese mai mult de conştiinţa (ta) decât de părerea (altora). (Syrus)

O conştiinţă rea este adesea în siguranţă, dar niciodată liniştită. (Syrus)

Cine a săvârşit o faptă rea şi se căieşte, este iertat de acel păcat; căci el este purificat prin faptul că încetează, zicându-şi: “Nu voi mai face aşa…” (Manu)

Cunoaşterea greşelilor e începutul salvării. (Epicur)

E nebunie a te-ndărătnici-n greşeli. (Eschil)

Oamenii de seamă sunt totdeauna proprii lor critici. (Balzac)

Prin recunoaşterea greşelii, spiritele bărbăteşti se înalţă şi se întăresc. (Goethe)

Credinţa

A fi puţin credincios înseamnă a nu fi deloc. (chinez)

Allah găseşte o ramură joasă pentru pasărea care nu poate zbura. (turc)

Chiar şi găina când bea apă se uită în sus. (turc)

Tocmai când un şarpe pierduse orice speranţă, istovit de foame şi înghemuit într-un coş, un şoarece, făcând o gaură în timpul nopţii, căzu singur în gura aceluia. Sătul cu carnea lui, şarpele ieşi îndată pe această cale. Fiţi liniştiţi! Destinul este cauza prosperităţii şi a declinului oamenilor. (Bhartrhari)

La început a existat fiinţa, unică, fără (vreo) a doua entitate; unii spun că la început ar fi existat nefiinţa, unică, fără (vreo) a doua (entitate), şi că din această nefiinţă s-ar fi născut fiinţa. Dar cum ar fi posibil aşa ceva? Cum s-ar putea naşte fiinţa din nefiinţă. Fiinţa (este aceea care) a existat la început, unică şi fără (vreo) a doua entitate. (Chandogya – Upanişad)

În tulburarea ei hulubiţa grăieşte către iubitul ei: “Soţul meu, s-a sfârşit cu noi. Jos stă un vânător cu arc şi săgeată ascuţită în mână; în jurul nostru dă târcoale un şoim”. Aşa şi era. Dar un şarpe muşcă pe vânător şi acesta nimeri cu săgeata şoimul. Amândoi porniră iute spre lăcaşul lui Yama. Ciudat este mersul destinului! (Cukla Bhudeva)

 (El este) înţelept, atotcuprinzător, Cel ce există prin sine Însuşi. (Ica-Upanişad)

El este mare, divin, cu neputinţă de închipuit, mai subtil decât ceea ce-i subtil; El se află infinit de departe şi aici aproape (în corp); El sălăşluieşte; pentru cei care îl contemplă aici, în cavitatea inimii. (Mundaka-Upaişad)

Cel care cunoaşte pe Brahma suprem… trece dincolo de întristare şi păcat şi liberat de legăturile inimii devine nemuritor. (Mundaka-Upanişad)

Şi fără pază stă cel păzit de soartă; şi cel bine păzit piere, dacă-l loveşte soarta; trăieşte şi cel nenorocit şi părăsit într-o pădure; şi piere în casă chiar cel bine ferit. (Pancatantra)

După cum aurul cel galben se cunoaşte în foc, tot aşa credinţa trebuie văzută în vremuri grele. (Ovidius)

Că există zei deducem, între altele, şi din faptul că în toţi este o părere înnăscută privitoare la zei; şi nu se află vreun neam atât de în afara legilor şi a civilizaţiei, care să nu creadă în zei. (Seneca)

Cine zice îndoială zice neputinţă. (Balzac)

Sunt lucruri în care trebuie să crezi pentru a le putea vedea. (Cervantes)

Minunea este copilul cel mai drag al credinţei. (Goethe)

Gânditorii materialişti au atribuit mecanismului orb evoluţiei mai multe miracole, coincidenţe improbabile şi minuni, decât i-au atribuit vreodată lui Dumnezeu toţi teologii din lume. (Isaac Bashevis Singe)

Curajul – frica

Marii căpitani se formează în lupta cu marea agitată.

Spaima la nenorocire aduce altă nenorocire. (arab)

Nehotărâtul a primit şi o sută de lovituri de bici şi o sută de lovituri de baston. (arab)

Dacă este să vină primejdia, vine şi stând în casă. (armean)

Cine se teme de urs nu se duce în pădure după lemne. (armean)

Cine se teme de lup nu poate să ţină oi. (armean)

Cine nu se teme de nimic este surprins de primejdie. (chinez)

Cine este adevăratul erou? Cel care are mult curaj faţă de sine însuşi. (chinez)

De ce să te arunci în apă înainte ca barca să se fi răsturnat? (chinez)

Fă-ţi datoria şi nu te teme de nici o răzbunare. (egiptean)

Şi pisica ajunge tigroaică dacă trăieşte în pădure. (indian)

Pisica fierarului nu se teme de zgomot. (indian)

Întreaga apă a mării nu-i ajunge decât la genunchi celui care nu se teme de moarte. (indian)

Marea este ca un bazin de înot pentru cel care nu se teme de înec. (indian)

Nu curajul singur, ci curajul însoţit de prudenţă duce la victorie. (indian)

Arborele desfrunzit este iubitul uraganelor. (indian)

Când mergi, mergi; când stai, stai dar niciodată nu ezita! (japonez-bushido)

Un şobolan încolţit îndrăzneşte să muşte pisica. (japonez)

Un singur fricos dăunează unei armate întregi. (turc)

Suferinţă – răbdare

Piatra cu care dă lumea în tine cade departe. (arab)

Trebuia ca întâmplarea să răstoarne furnica pentru ca aceasta să poată vedea cerul. (arab)

La nenorocire se sting toate duşmăniile. (arab)

Pune-ţi necazurile într-o plasă; unele vor trece altele vor rămâne. (arab)

Sărac fără răbdare, lampă fără ulei. (arab)

Răbdarea este puterea celui fără putere. (arab)

Nu se obţine un lucru plăcut decât răbdându-l pe cel neplăcut.(arab)

Apa care vine mare e un semn că se termină repede. (armean)

Ne-am dus la munte – am îndurat frigul; ne-am dus la câmpie – am îndurat ţânţari. (armean)

Durerea de cap face să treacă durerea de picior. (armean)

Nenorocirea nu intră decât pe uşa care i-am deschis-o. (chinez)

Nu i se pare castronul fierbinte celui care are mâinile îngheţate. (chinez)

Celui ce ştie să aştepte, timpul îi deschide porţile. (chinez)

A nu cunoaşte niciodată suferinţa – aceasta este sărăcia omului! (chinez)

Când se închide rana uiţi de suferinţă. (chinez)

Dacă nu suportăm să trăim printre oameni, atunci cu cine ne vom însoţi? (chinez)

Când nu-ţi place mâncarea, o dai la câini; când nu-ţi place un om trebuie să-l suporţi. (coreean)

Petrece o zi, petrece încă o zi în preajma celui care are necazuri. (egiptean)

Suferinţa mică te face să strigi, suferinţa mare este mută. (indian)

Nu a trecut bine boala că a şi uitat de medic. (indochina)

Frânghia de la găleată distruge cu timpul marginea puţului. (japonez)

Cu fiecare pagubă înveţi ceva în plus. (persan)

Virtuţi – patimi

Nebunul şi invidiosul murdăresc pe cel curat, în loc să-l imite. (arab)

Obiceiul este frate geamăn cu natura. (arab)

Întreabă care sunt virtuţile mele şi nu care este culoarea pielii mele. (arab)

Cele mai multe dintre virtuţi au începuturi amare şi urmări dulci; cele mai multe dintre vicii au începuturi dulci şi urmări amare. (arab)

Este mai greu să scapi de tine decât de un leu. (arab)

Virtutea este o armată ce nu poate fi învinsă. (arab)

Cine trăieşte cu un hoţ, începe să fure. (armean)

Vinul intră, secretul iese. (armean)

Vinul pe om nu-l omoară, dar ca pe un câine îl doboară. (armean)

Unde este bine, plăteşte să intri; unde este rău, plăteşte să ieşi. (armean)

Iarba rea nu trebuie tăiată, ci smulsă. (armean)

Oglinda reflectă toate lucrurile fără să se păteze. (chinez)

Înşelându-i pe alţii, te înşeli pe tine. (chinez)

Înseamnă să doarmă toată viaţa cel care crede în vise. (chinez)

Viciul este urât şi la cei frumoşi; virtutea este frumoasă şi la cei urâţi. (chinez)

Cine se aruncă în braţele viciului se rostogoleşte din înălţime în prăpastie. (chinez)

Cine umblă mereu alături de omul prost se va umple şi el de prostia acestuia. (egiptean)

Nu fi temător, nu fi leneş, nu îngădui ca grijile tale să sporească. (egiptean)

Cine dă ascultare poftelor sale devine propriul său duşman. (egiptean)

Ţine-te la şapte paşi de elefant, la zece de bivol, la douăzeci de femeie şi la treizeci de omul beat. (indian)

Cine a atins marginile dorinţei? (indian)

Lotusul în mâl înfloreşte. (indian)

Când te bagi în praful de cărămidă devii roşu. (japonez)

Se poate păzi o cireadă de bivoli, dar nu se poate stăpâni un singur om. (japonez)

Când apa este prea limpede, acolo nu se găsesc peşti; când omul este virtuos, nu are prea mulţi prieteni. (mongol)

Obişnuinţa este mai rea ca turbarea. (turc)

Năravul care intră cu laptele iese cu sufletul. (turc)

Cine a visat înseamnă că a dormit. (aceasta este singura tălmăcire a visului; orice alte interpretări nu sunt decât…vise!) (turc)

Întreaga lume coalizată împotriva ta nu-ţi poate face nici un sfert din răul pe care ţi-l poţi face singur. (turc)

Faţa este brăzdată de zbârcituri, capul este însemnat cu peri albi, membrele slăbesc; numai dorinţa rămâne tânără. (Bhartrhari)

De obicei însuşirile bune sau rele se ivesc din relaţiile (noastre). (Bhartrhari)

Ajutorul (dat pe) ascuns, cinstirea oaspetelui străin, tăcerea binelui făcut, povestirea în public a binelui primit, modestia în fericire, vorbirea fără dispreţ despre alţii, - cine oare a arătat celor aleşi lucrul acesta greu, ca juruinţa tăişului de sabie? (Bhartrhari)

Discernământ

A fost întrebat lupul: “Pentru ce urmăreşti această turmă de oi?” iar el a răspuns: “Praful pe care acestea-l ridică face bine sărmanilor mei ochi!” (arab)

Tu-mi pui jar în ureche şi tot tu spui: “ Miroase a carne arsă”. (arab)

Leopardul nu salută gazela decât pentru a-i suge sângele. (arab)

Ajutorul acordat prostului este lucru zadarnic. (arab)

Când slobozeşti săgeata adevărului, înmoaie vârful în miere. (arab)

Dacă vrei să ucizi un şarpe, taie-i capul. (arab)

Omul este copilul greşelii. (arab)

Cine merge încet dar merge, va ajunge cel dintâi. (arab)

Nu te grăbi să atingi struna înainte să fie bine întinsă. (arab)

Cine întreabă nu se rătăceşte uşor. (arab)

A-i mulţumi pe toţi este un ţel care nu poate fi atins niciodată. (arab)

Nu tot ce este alb e grăsime, şi nu tot ce este cafeniu e curmală. (arab)

Un medic nu este medic priceput dacă nu a fost el însuşi bolnav. (arab)

Sfătuieşte-l pe cel fără învăţătură şi te va lua drept duşman. (arab)

Să ai totdeauna două animale de călărie: prudenţa şi răbdarea; prudenţa te vesteşte, răbdarea te păzeşte. (arab)

Lovind măgarul prea des îl înveţi să azvârle. (arab)

Prosternează-te în faţa maimuţei duşmănoase dacă trăieşti în epoca puterii ei. (arab).

Dacă ceri un sfat celui priceput, ai câştigat jumătate din experienţa lui. (arab)

Rău eşti tu şi cel mai rău eşti tot tu când nu te vezi cât eşti de rău. (arab)

Este mai bine să ai o sută de duşmani în afara casei decât unul în casă. (arab)

Nu fi dulce ca să nu fii înghiţit, dar nici amar ca să fii aruncat din gură. (arab)

Chiar dacă duşmanul tău ar fi o frânghie de nisip, numeşte-l şarpe. (arab)

Curajul este bun, dar dacă întrece măsura devine nechibzuinţă. (arab)

Cel mai mare duşman îţi este sufletul care sălăşluieşte între coastele tale. (arab)

Aprinde lampa înainte de a se face întuneric. (arab)

Dacă ai reuşit să scapi de un leu nu încerca să-l vânezi. (arab)

Cine se teme de lup îşi pregăteşte un câine. (arab)

Cine are casa din sticlă nu aruncă cu pietre în casa altuia. (arab)

Nu pune în acelaşi loc focul şi lâna. (arab)

Prudenţa este jumătate din viaţă, ba încă se spune că este chiar întreaga viaţă! (arab)

Nu orice întrebare merită răspuns. (arab)

Apa care poartă corabia este şi cea care o înghite. (arab)

Nu sfătui pisica să sugrume leul. (armean)

Inima nu este faţă de masă pe care să o întinzi oricui. (armean)

Să nu bei apă din cupa domnească. (armean)

Cine nu dă câinelui pâine, dă lupului oaia. (armean)

Deschide-ţi ochii ca să nu ţi-i deschidă altul. (armean)

Strâmtorează-te în zilele largi ca să trăieşti din larg când te vei afla la strâmtorare. (armean)

Cu o mână face cruce, cu cealaltă fură. (armean)

Nu poţi sparge cu o piatră două nuci deodată. (armean)

Cine aleargă după mai mult pierde şi puţinul pe care-l are. (armean)

Înainte de a prinde taurul de urechi, pregăteşte-ţi funia şi jugul. (armean)

Reaua femeie Mu avea câteva calităţi; încântătoarea femeie Sy avea câteva defecte. (chinez)

Lasă ceva mâncare pentru hrana şoarecilor; nu aprinde o lampă din milă pentru fluturi. (chinez)

Economia dă săracului ceea ce risipa fură bogatului. (chinez)

Când pieptenul este prea ascuţit smulge părul. (chinez)

Omul superior este acela care arată o bunăvoinţă egală faţă de toţi. (chinez)

Dacă te foloseşti de un om, nu trebuie să te îndoieşti de el; dacă te îndoieşti de el, nu trebuie să-l foloseşti. (chinez)

Călare pe cal nu-ţi dai seama de greutatea mersului pe jos. (chinez)

Ki-Wen-Tsen se gândea de trei ori înainte de a acţiona; Confucius a spus: “De două ori este suficient!” – nu trebuie acţionat nici în pripă, dar nici să analizezi la nesfârşit – (chinez)

Fi-i atent la cel pe care oamenii îl dezaprobă; fi-i atent la cel pe care-l aprobă. (chinez)

Dacă focul ţi-a aprins sprâncenele, gândeşte-te cum să-ţi salvezi ochii. (chinez)

Pe aceia care nu sunt virtuoşi îi tratez ca pe oamenii cu virtuţi şi vor deveni şi ei virtuoşi. (chinez)

Cine ştie să-şi oblojească rana este pe jumătate vindecat. (chinez)

Un medic nepriceput este tot atât de rău ca un ucigaş. (chinez)

A salva viaţa unui om valorează mai mult decât a construi o pagodă cu şapte caturi. (chinez)

Săvârşeşte lucrurile grele cât acestea sunt uşoare. (chinez)

Este mai de folos să cunoşti calităţile duşmanului decât defectele lui. (chinez)

Nu căuta să te salvezi de vâltoarea apei agăţându-te de coada unui tigru. (chinez)

Când ştii că aripile îţi sunt scurte nu zbura prea sus sau prea departe. (chinez)

Când este vreme frumoasă, ia-ţi umbrela de ploaie; după ce-ai mâncat şi te-ai săturat, ia-ţi provizii cu tine. (chinez)

Când te afli în zile liniştite, nu pierde din vedere pericolele ce pot să apară. (chinez)

Şi o bucată de hârtie este grea dacă o ridici de multe ori. (chinez)

A-l cunoaşte pe altul nu este decât ştiinţă, a te cunoaşte pe tine înseamnă înţelepciune. (chinez)

A-ţi cunoaşte neştiinţa este partea cea mai bună a cunoaşterii. (chinez)

A pretinde că-ţi satisfaci dorinţele prin pasiuni este ca şi cum ai crede că poţi stinge focul cu paie. (china)

Înţeleptul nu dezaprobă niciodată un nebun. (chinez)

Înţeleptul nu doreşte decât absenţa dorinţelor. (chinez)

Uşa cea mai bine încuiată este cea pe care o putem lăsa descuiată. (chinez)

Cu omul se îndreaptă omul. (chinez)

O călătorie de o mie de mile începe cu un pas. (chinez)

Şi turnul cu nouă caturi începe de la pământ. (chinez)

Înţeleptul nu dezaprobă un cuvânt bun pe motiv că ar fi fost spus de un om rău. (china)

Nu-i nevoie să bei toată apa mării ca să-ţi dai seama că este sărată. (chinez)

Ceea ce înţelepţii caută la ei înşişi, proştii caută la alţii. (chinez)

Când vezi un om bun gândeşte-te să-l întreci, când vezi un om rău, cercetează-ţi inima. (chinez)

Nu este un bun mediator cel care nu minte puţin. (chinez)

Cine-şi ascunde greşelile va săvârşi altele. (chinez)

De ce să te arunci în apă înainte ca barca să se răstoarne? (chinez)

A fugi înseamnă uneori a învinge. (japonez)

Cu cât doreşti mai multe, cu atât ai mai multe dezamăgiri. (japonez)

Migdalul de la marginea drumului are întotdeauna fructele amare. (japonez)

Micul tunel al furnicii va surpa marele zăgaz. (japonez)

Nu bea din fântâna tâlharilor chiar dacă-ţi ard buzele de sete. (japonez)

Un şoim priceput îşi ascunde ghearele. (japonez)

Dacă eşti grăbit fă un ocol. (japonez)

Când te salvezi fugind cinzeci de paşi, nu râde de cel care a fugit o sută de paşi. (japonez)

Cunoaştere – ignoranţă

Omul învăţat poartă întotdeauna averea cu el.

A şti carte nu înseamnă a şti înţelepciune!

Ştiinţa cuiva preţuieşte munca pe care a întrebuinţat-o ca s-o capete.

Ai toată viaţa un şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi.

Ştiinţa este ca jugul la gâtul boului: e făcută pentru a subjuga pasiunile. (arab)

Nu sunt pierduţi banii care-ţi îmbogăţesc mintea. (arab)

Ştiinţa are multe neajunsuri: boala ei este uitarea, nefericirea ei e minciuna, irosirea ei e răspândirea printre cei săraci cu duhul, iar cel mai mare cusur al ei e acela că nu este niciodată îndestulătoare. (arab)

Cunoaşterea unei limbi completează omul. (arab)

Prostul nu gustă dulceaţa înţelepciunii, după cum cel cu guturai nu simte parfumul florilor. (arab)

Ţi-a dat viaţă cel care te-a învăţat carte. (arab)

Prostia şi îngâmfarea sunt două surori care foarte rar se despart. (arab)

Cine ştie să semene poate semăna şi pe ogor de stâncă. (armean)

Nu te depărta de omul înţelept şi nu te apropia de cel prost. (armean)

Mintea de la tinereţe este toiag la bătrâneţe. (armean)

Efortul de a gândi seamănă cu săparea unui puţ; acesta dă la început apă tulbure, apoi ea se limpezeşte încetul cu încetul. (chinez)

Nu ai niciodată mai multă nevoie de spirit ca atunci când ai de a face cu un prost. (chinez)

De fiecare dată când deschizi o carte înveţi ceva. (chinez)

Nu poţi profita de o carte dacă nu o citeşti aşa cum nu poţi profita de bani dacă îi ţii la altul. (chinez)

Fabricăm lumânări pentru a ne bucura de lumină, învăţăm pentru a obţine lumina adevărului; prima luminează locurile întunecoase ale casei, a doua, inima omului. (chinez)

O mie de şcolari – o mie de învăţaţi; o mie de jucători – o mie de săraci. (chinez)

Ştiinţa pe care n-o completezi în fiecare zi, scade în fiecare zi. (chinez)

Înţeleptul chiar dacă este cu desăvârşire sărac, el îşi poartă comorile în inimă. (chinez)

Înţelepciunea este singura monedă care are curs pretutindeni. (chinez)

În spatele unui om priceput se află întotdeauna alt om priceput. (chinez)

Înţeleptul care-şi stăpâneşte pasiunile trece printre tigri şi rinoceri; el a învins moartea. (chinez)

Cine nu se urcă pe munte nu cunoaşte înălţimea cerului. (chinez)

Cine nu ştie pe unde a intrat, nu va şti pe unde să iasă. (chinez)

Omul este trecător şi trupul său în pulbere se schimbă, dar cartea lui îl face nemuritor. (egiptean)

Nu există, într-adevăr, decât o singură fericire pe lumea aceasta: aceea de a aduna cu drag cărţi în timpul zilei şi de a le citi în timpul nopţii. (egiptean)

Sfatul bun dat unui om fără minte piere precum fumul. (egiptean)

Nu vârsta ci înţelepciunea te face om întreg. (indian)

Bărbierul nu trebuie să facă şi pe medicul. (indian)

Înţelepciunea înseamnă putere. (indian)

Vârsta îţi albeşte părul dar nu-ţi coace şi mintea. (indian)

Plantele cunoaşterii trebuie stropite cu lacrimi. (indian)

Nu poţi învăţa să înoţi dacă nu cobori în apă. (indian)

Ploaia de lacrimi este necesară recoltei cunoştinţelor. (indian)

Experienţa ţine de o şcoală unde lecţiile costă scump. (italian)

Când omul pierde tot îi rămâne învăţătura. (japonez)

Cultura e tot ce-i rămâne omului când a uitat totul. (japonez)

Marile personalităţi se dezvoltă încet. (japonez)

Băiatul care trăieşte lângă templul budist va citi cărţi sfinte. (japonez)

Chiar de-ar fi să mori mâine nu înceta să înveţi. (mongol)

Învăţătura din tinereţe este ca o dantelă săpată în piatră. (persan)

Sabia nu are putere acolo unde se află pana. (persan)

Cine învaţă să bată toba la 40 de ani doar în mormânt va ajunge meşter. (persan)

Dacă numai adulmecând s-ar fi putut învăţa, câinele ajungea demult măcelar. (persan)

Orzul timpuriu va da recoltă bună – ce ştim noi?, orzul târziu va da recoltă bună – ce ştim noi? (sumer)

Deşertăciune

Zgârciţii adună ca şi când ar trăi veşnic; risipitorii risipesc ca şi când ar trebui să moară. (Aristotel)

Recunoştinţa îmbătrâneşte repede. (Aristotel)

Cel care se gândeşte la natura lucrurilor, la varietatea vieţii, la slăbiciunea omenească, nu jeleşte când se gândeşte la ele, ci tocmai atunci el este într-adevăr filozof. (Cicero)

Cei fără minte năzuiesc spre ceea ce nu-i şi risipesc cele prezente, chiar dacă sunt mai de valoare decât cele dispărute. (Democrit)

Este vătămător să vrei să placi vecinilor tăi. – căci această dorinţă te poate aduce la abdicări de la principiile tale mai înalte sau la fapte şi declaraţii lipsite de sinceritate. Voinţa de a plăcea este o slăbiciune şi, ca atare, te poate împinge către tranzacţia laşă şi către minciună. Eşti, oare, un copil răsfăţat pentru a avea nevoie de admiraţia altora? Nu poţi rămâne tu însuţi? (Democrit)

Dacă vrei să faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci ia-i din dorinţe. (Epicur)

Adevărul şi înţelepciunea constau în nuanţe. (Ernest Renan)

Dezbinare nu va înceta niciodată în oraşele oamenilor. (Euripides)

Fiind din naştere sortit ţărânei, de ce înalţi pe pământul acesta palate măreţe? (Farid ud-Dîn ’Attar)

Dacă fericirea ar consta în plăcerile trupeşti, am spune că boii sunt fericiţi când găsesc de mâncat năut. (Heraclit din Efes)

Măgarii preferă paiele, aurului. (Heraclit din Efes)

Cât de nesăbuit este omul care, dispreţuind ceea ce se află lângă el, va căuta ceea ce este departe de el! (Hesiod)

O, grijile oamenilor! O, câtă deşertăciune este în lucruri! (Lucilius)

Cât timp lipseşte lucrul pe care îl dorim, ni se pare că le întrece pe celelalte; apoi, după ce l-am dobândit, dorim altceva; şi aceeaşi sete îi stăpâneşte pe acei care năzuiesc necontenit în viaţă. (Lucretius)

Să nu mi se întâmple ce doresc, ci ceea ce-mi este de folos. (Menander)

Dintre toate lucrurile cea mai plăcută este noutatea. (Ovidius)

Omul este visul unei umbre. (Pindarus)

Nu căuta să(-ţi) sporeşti averea, ci să(-ţi) reduci dorinţa. (Plato)

Eu văd că noi toţi, câţi trăim, nu suntem decât nişte imagini sau o umbră uşoară. (Sophocles)

Îmi dau seama că nu suntem altceva decât fantome sau uşoare umbre, noi ce trăim pe pământul acesta. (Sofocle)

Pentru oameni nu există nimic care să dureze: nici noaptea înstelată, nici nenorocirile, nici bogăţia; totul s-a spulberat într-o bună-zi. (Sofocle)

Pe cine îl favorizează norocul prea mult pe acela îl şi prosteşte. (Syrus)

Norocul e de sticlă: se sparge (tocmai) când străluceşte. (Syrus)

Cine are cel mai mult? Cel care doreşte cel mai puţin. (Syrus)

Aceea la care mă gândesc mereu mă dispreţuieşte; în schimb ea iubeşte pe altul, iar acela e îndrăgostit de alta, şi din pricina mea suferă alta. S-o ia naiba şi pe aceea şi pe acela şi dragostea şi pe asta şi pe mine. (Bhartrhari)

Când toate dorinţele care se aflau în inima sa încetează, atunci muritorul devine nemuritor şi dobândeşte pe Brahma (încă fiind) aici (pe pământ). Când toate legăturile inimii din viaţa aceasta sunt rupte, atunci muritorul devine nemuritor. (Katha-Upanişad)

Cei fără minte umblă după dorinţele (pentru lucrurile) din afară; de aceea cad în mrejele întinse ale Morţii. Dar cei înţelepţi, cunoscând ce-i nemurirea, nu caută ceva statornic printre lucrurile nestatornice aici pe pământ. (Katha-Upanişad)

Tinereţea, averea, domnia şi lipsa de judecată pricinuiesc pagubă fiecare din ele singure; cu atât mai mult când sunt toate patru laolaltă. (Hitopadeca)

În această viaţă plină de mizerii ce durere mai mare decât aceea că dorinţele nici nu se realizează nici nu încetează. (Hitopadeca)

Adu-ţi aminte statornic de nestatornicia (lucrurilor). (Hitopadeca)

Şi mintea celui foarte inteligent se pierde din cauza necontenitei preocupări privitoare la sare, unt, ulei, orez, haine şi lemne. (Pancatantra)

Cine priveşte pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgăre de pământ, pe toate fiinţele ca pe sine însuşi: acela este înţelept. (Pancatantra)

Cum se întâlnesc două lemne pe un ocean şi, după ce stau câtva timp împreună, se despart: tot astfel soţia, copiii, prietenii şi lucrurile, după ce se adună, se despart. Plecarea lor e sigură . (Ramayana)

Aşa trece gloria lumii (Sic transit gloria mundi : cuvinte adresate papilor, la încoronarea lor, arătându-li-se cum se mistuie o flacără deasupra capetelor lor, pentru a le aminti caracterul trecător al puterii omeneşti şi pentru a domoli orgoliul puterii).

Darurile mari ale norocului sunt precare şi ceea ce-i prea strălucit nu e fără risc; orice situaţie înaltă în viaţa omenească e nesigură, căci o răstoarnă timpul sau invidia, atunci când cineva atinge culmea prosperităţii. Mijlocia în toate este mai sigură, prin faptul că cineva nu are un loc umil din partea norocului, dar nici un loc prea înalt; căci, dacă se întâmplă să cadă mai de jos, el îşi ascunde mai uşor nenorocirea; pe când la ceea ce-i mare şi căderea e mare; pentru că invidia se înverşunează contra celui ilustru şi caută să răstoarne pe aceia pe care-i înalţă norocul. (Fragm. anonime)

Esenţa lumânării nu este ceara care lasă urme, ci lumina. (A. De Exupery)

Dobândirea minunatelor mijloace de producţie n-a adus libertatea, ci grija şi foametea. (Albert Einstein)

Retragere, împrăştiere, înstrăinare

Străinul va fi umilit oriunde s-ar duce. (arab)

Fi-i precum Kaaba: se vizitează, dar nu vizitează. (arab)

Singurătatea este mai bună decât tovărăşia celui rău. (arab)

În ţară străină până şi iepurele îţi înhaţă copilul. (arab)

Stai mai departe de oameni şi vei deveni miere; apropie-te şi vei deveni ceapă. (arab)

Pâinea celui pribeag este amară iar apa sărată. (armean).

Nu e bine nici să plângi nici să râzi de unul singur. (indian)

Vânătorul de cerbi nu vede niciodată munţii. (japonez)

Focul străin este mai rece ca gheaţa. (persan)

Omul fără patrie este ca privighetoarea fără grădină. (persan)

Cine nu a dormit pe piatră între străini nu cunoaşte preţul rogojinii de acasă. (turc)

Bufniţa nu-şi lasă ruinele pentru o grădină de trandafiri. (turc)

Alergăm după fericire până departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape. (Horaţiu)

Vederea minţii începe să devină ageră, atunci când aceea a ochilor caută să-şi înceteze activitatea. (Plato)

Trebuie să alegem un loc sănătos nu numai pentru corp, ci şi pentru moravurile noastre. (Seneca)

Nimic nu foloseşte atâta ca liniştea şi conversaţia, cât mai puţină cu alţii şi cât mai multă cu sine însuşi. (Seneca)

Ce foloseşte liniştea unei regiuni întregi dacă pasiunile sunt zgomotoase. (Seneca)

Pentru aceasta m-am ascuns şi am închis uşile, ca să pot fi de folos la mai mulţi. (Seneca)

Un exilat nu mai are prieteni şi această nenorocire este mai cumplită decât exilul însuşi. (Theognis)

De ce închizi pe jumătate ochii, în joacă, şi ne arunci priviri încete? Încetează, încetează; zadarnică ţi-i osteneala. Acum suntem alţii. Tinereţea s-a dus. Năzuinţa noastră e pădurea. Rătăcirea a dispărut. Noi privim reţeaua magică a lumii ca pe un lucru de nimic. (Bhartrhari)

Pentru cei cu suflet nobil pământul întreg este familia lor. (Pancatantra)

Ţine gura închisă şi astupă uşa privirii şi a sunetului şi cât timp vei trăi nu vei avea nici o neplăcere. Dar deschide-ţi gura sau fii prea curios şi vei fi toată viaţa în tulburări. (Lao-Tze)

Trei mutări fac cât un incendiu. (Benjamin Franklin)

Îmbuibare – înfrânare

Stomacul e cel care leagă mâinile şi înlănţuie picioarele. (arab)

Pricina tuturor păcatelor: lăcomia şi mânia. (arab)

Când n-au încotro şi tigrii mănâncă iarbă. (indian)

Unde moare furnica dacă nu în zahăr? (indian)

Foamea nu are gust.(înfometatul nu alege) (indian)

Foame, poftă şi sare: trei feluri de mâncare. (indian)

Când stomacul este plin toţi îţi sunt dragi ca ochii din cap, când stomacul este gol, ţi-e dragă lumea ca sarea în ochi. (indian)

Flămândul se aruncă şi asupra leului, însetatul se aruncă şi-n mare. (persan)

Flămândului i se pare că blana leopardului este făcută din turte dulci. (persan)

Repede se satură cine mănâncă numai miere. (persan)

Stomacul e fruntea bolii, iar cumpătarea e fruntea leacurilor. (turc)

Cel muşcat de şarpe tot poate dormi, dar nu şi înfometatul. (turc)

Flămândul nu poate dormi nici dacă e învelit cu zece plăpumi. (turc)

Foamea îl scoate pe lup din pădure. (turc)

Norocul ne aduce o masă îmbelşugată, sobrietatea - una suficientă. (Democrit)

Curvia – fecioria

Femeile sunt mreje aruncate de diavol. (arab)

Suspinul unei femei frumoase se aude mai departe ca răgetul unui leu. (arab)

Femeia este o fortăreaţă iar bărbatul prizonierul ei. (arab)

Începutul focului e scânteia; începutul dragostei e privirea. (arab)

Când norocul ne surâde întâlnim prieteni; când este împotriva noastră întâlnim o femeie frumoasă. (chinez)

Femeia, la fel ca aurul, nu poate fi niciodată învinsă. (indian)

Chiar şi diavolul se roagă să fie protejat împotriva femeii. (indian)

Trei feluri de oameni intră peste tot: războinicul, înţeleptul şi femeia. (indian)

Când se întâlnesc ochii, se naşte dragostea. (indian)

Cel absent se îndepărtează cu fiecare zi ce trece. (japonez)

Cu un singur fir din părul său femeia poate lega un elefant. (japonez)

Iubirea şi urşilor le suceşte capul. (persan)

Ochiul e o fereastră care dă spre inimă. (turc)

Pentru dragostea faţă de trandafir grădinarul devine sclavul a mii de spini. (turc)

Demades spunea că pudoarea este cetatea frumuseţii. (Demades)

Fără Ceres (pâine) şi fără Bacchus, Venus rămâne rece. (Terentius)

Omul nu se abate de la calea cea bună, îşi stăpâneşte simţurile, are ruşine, se poartă cum trebuie atâta timp cât nu pătrund în inima lui săgeţile privirilor nimicitoare de statornicie pe care frumoasele cu gene lungi le aruncă din arcul sprâncenelor. (Bharthari)

Când porneşte să facă ceva o femeie cuprinsă de o iubire nebună, nici Brahma nu îndrăzneşte s-o oprească. (Bharthari)

Bufniţa nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul, că nu vede nici ziua nici noaptea. (Bohtlingk)

Cine poate ascunde de femei averea sa sau un secret? (Somadeva)

Încrederea în femei ia judecata chiar şi celor inteligenţi. (Somadeva)

Avariţia – detaşare

Deschide uşa şi nu fi-i zgârcit ori ţine-o închisă şi stai ascuns. (arab)

Cine-i obişnuit să meargă pe jos e mulţumit de măgarul pe care-l călăreşte. (arab)

Cea mai bună avuţie este mulţumirea cu puţin. (arab)

Puţinul tău este mai bun decât avuţia altuia. (arab)

Banii pe care îi aduc vânturile, îi iau apoi uraganele. (banii câştigaţi uşor, se risipesc şi mai uşor) (arab)

Banii adunaţi de avar sunt mâncaţi de cel care aşteaptă liniştit de o parte. (arab)

Banul este un metal care înmoaie şi pietrele. (arab)

Dacă nu este iarbă mulţumeşte-te cu frunze de palmier. (arab)

Beţia bogăţiei este mai primejdioasă decât beţia vinului. (arab)

Allah încearcă oamenii nu numai prin nenorocire, ci şi printr-o îmbogăţire neaşteptată. (arab)

Patruzeci de hoţi nu pot prăda un om în pielea goală. (armean)

Soarele este covorul săracului. (armean)

Câştigul şi paguba merg împreună. (armean)

Banul dă frumuseţe urâţilor, picioare ologilor, ochi orbilor, interes lacrimilor. (armean)

Ce este un prost care a agonisit averi? Un purcel care nu ştie ce poate face cu slănina lui. (chinez)

A fi o singură zi lipsit de griji înseamnă a fi pentru o zi nemuritor. (chinez)

Dacă eşti bogat sau sărac, mulţumeşte-te cu soarta ta, fiindcă e nebun cel care nu ştie să râdă în orice împrejurare. (chinez)

Mă înfuriam pentru că nu aveam ce încălţa, dar am întâlnit un om care nu avea picioare. (chinez)

A te hrăni cu puţin orez, a bea apă, a-ţi sprijini capul pe braţul îndoit, înseamnă adevărata stare de mulţumire. (chinez)

Un pumn de perle nu valorează cât un pumn de orez. (chinez)

Cine are cât îi trebuie, este un om bogat. (chinez)

Cine are bani mulţi şi nu are copii, nu e bogat; cine are copii mulţi şi nu are bani, nu e sărac. (chinez)

Celor mai bogaţi le lipsesc cele mai multe. (chinez)

Bogăţia nu dă naştere la defecte, ci le face cunoscute; bogăţia nu schimbă obiceiurile, ci le descoperă. (chinez)

Mari câştiguri, mari riscuri. (chinez)

Banul înstrăinează oamenii. (japonez)

Bogatul e ca o scrumieră: cu cât e mai plină, cu atât e mai murdară. (japonez)

Mânia – blândeţe

Cel cu înfăţişare blândă poate fi alăptat chiar de o leoaică. (arab)

Vorbele blânde sunt cătuşe pentru inimi. (arab)

Dacă taci, îţi vei putea stăpâni mânia. (arab)

S-ar putea să ai un frate care nu este născut de mama ta. (arab)

Băţul e arma celui slab. (arab)

Începutul mâniei este nebunia iar sfârşitul ei e regretul. (arab)

Am repezit securea asupra arborelui, iar el a zis: “Loveşte, coada securii e din mine!” (arab)

Ura distruge cetatea. (armean)

După o mare ură va rămâne întotdeauna o ură mică. (chinez)

A reuşi să-ţi stăpâneşti un moment de mânie înseamnă a-ţi scuti un secol de remuşcări. (chinez)

Cine se răzbună pentru un mic afront, va avea parte de unul mai mare. (chinez)

Apa nu stă pe munţi nici răzbunarea într-o inimă mare. (chinez)

Omul stăpân pe sine n-are nevoie de alt stăpân. (chinez)

A-ţi stăpâni o clipă de mânie înseamnă a evita un secol de regrete. (chinez)

A ierta duşmanul nu e fapta unei firi slabe! (chinez)

Cine ştie să-şi stăpânească inima posedă plinirea tuturor învăţăturilor. (egiptean)

Cine vrea să fie înţelept să imite lemnul de santal care parfumează securea care-l răpune. (indian)

Arborele adăposteşte sub frunzele sale omul care îl va doborî. (indian)

E greu să mai strângi la loc apa vărsată. (indochina)

Ceaiul şi orezul reci sunt acceptabile; insuportabil este privirea şi cuvântul rece. (japonez)

Chipul binevoitor este cheia pentru uşile închise. (persan)

O mână blândă conduce elefantul cu un fir de păr. (persan)

Milostenie

Felul cum dai preţuieşte mai mult decât ceea ce dai. (Corneille)

Cine dă iute, dă de două ori. (Syrus)

Dăruirea averii sale este o foarte mare asceză în (această) existenţă. (Somadeva)

Cel mai important şi cel mai greu este să dai; ce te costă să mai adaugi şi un zâmbet? (La Bruyere)

Ce am cheltuit, am pierdut; ce am avut, am lăsat altora; dar ce am dat, încă mai este al meu. (La Oxenstierna)

Este cert că bunurile pe care le dă în pomeni şi-n opere de caritate sunt unicul lucru pe care omul îl poate socoti ca al său din tot ce posedă aici pe pământ; căci la moarte el trebuie să părăsească tot restul şi nu poate lua cu el decât faptele bune. (La Oxenstierna)

Mândria – smerenia

Spune-i celui pe care-l vezi călare pe un măgar: “O, domnule! Ce fericit trebuie să fie calul dumneavoastră!”(arab)

Nu ridica vocea şi coboară-ţi pleoapele, fiindcă dacă ar fi vocea cea care ar hotărî în viaţă, un măgar ar clădi cu zbieretele sale două case într-o zi. (arab)

Iertarea este cea mai aleasă floare a victoriei. (arab)

Să nu reproşezi, fiindcă reproşul duce la acuzare, acuzarea e soră cu cearta, cearta e soră cu duşmănia şi duşmănia e mamă cu înstrăinarea. (arab)

Dorinţa de a fi lăudat este începutul pieirii. (arab)

Dacă vă întâlniţi cu oameni care vă laudă; aruncaţi-le cu praf în faţă. (arab)

Dacă pretinde că e leu de ce latră atâta? (arab)

Ţine minte fapta bună care ţi s-a făcut demult şi uită fapta bună pe care ai făcut-o curând. (arab)

Cine are un cucui pe frunte ar trebui ca din când în când să mai dea cu mâna pe deasupra lui. (arab)

Când Allah vrea să distrugă o furnică, face să-i crească aripi. (arab)

Moartea unei fapte bune este a vorbi despre ea. (arab!

Nu există însuşire mai frumoasă ca modestia. (arab)

Frunzele veştede nu urâţesc arborele frumos. (arab)

Cununa bărbăţiei este modestia. (arab)

Când calul ajunge îngâmfat să nu uite că ovăzul îl datorează boului. (arab)

E câte un soi de laudă mai urâtă decât ocara. (armean)

Măgarul lăudat se împotmoleşte în noroi. (armean)

Cui i-am zis că mi-e drag ca ochii din cap, mi-a scos ochii. (armean)

Când intri în turmă, sărută fruntea măgarului. (armean)

Vulpea fudulă cade cu toate picioarele în cursă. (armean)

Dacă trei oameni sunt o inimă, pământul galben se preface în aur, dacă trei oameni sunt trei idei, chiar aurul se transformă în praf. (chinez)

Mai bine arată-ţi generozitatea în casa ta decât să mergi departe pentru a aprinde tămâie. (chinez)

Înţeleptul nu se întristează că nu e cunoscut de oameni, el se întristează că nu cunoaşte oamenii. (chinez)

Nu te face frumoasă cu cerceii alteia; dacă ţi se vor smulge cerceii, îţi vei pierde şi urechile! (chinez)

Noroiul ascunde rubinul dar nu-l poate murdări. (chinez)

Numai cu ochii altora îţi poţi vedea cu adevărat defectele. (chinez)

În copacul înalt vântul bate mai puternic. (chinez)

Dacă obţii onoruri, gândeşte-te la ruşine; dacă eşti sănătos, gândeşte-te la durere. (chinez)

Cine contează pe forţa sa nu obţine totdeauna victoria; când arborele ajunge puternic, atunci este doborât. (chinez)

Cine mă laudă îmi este duşman; cine mă dojeneşte mă învaţă. (chinez)

Cine îşi dă averea pentru a dobândi o dregătorie va ajunge să doarmă în drum. (egiptean)

Chiar dacă tu eşti vânt nu uita că uraganul este mai puternic decât tine. (egiptean)

Atunci când calci pe coada altuia, crezi că stai pe vată; când altul te calcă pe coadă, ţipi si-l ocărăşti. (indian)

Lenevia – osteneala

Amână pe mâine odihna, nu şi munca. (arab)

Munca deschide porţile speranţei. (arab)

Praful muncii este mai bun decât şofranul trândăviei. (arab)

Cine vrea un păun îşi dă osteneala de a merge până în India. (arab)

Braţul sănătos şi viguros, dacă nu munceşte va fi tăiat din umăr. (arab)

Perseverenţa asigură succesul. (arab)

Perseverenţa îi aduce omului şi rău şi bine. (arab)

La orice lucru începutu-i greu. (armean)

Trebuie să baţi la şapte uşi pentru a ţi se deschide una. (armean)

Pisica care pândeşte şoarecele preţuieşte mai mult decât leul care leneveşte. (armean)

A voi este pe jumătate a face. (armean)

Munca este ca şi măgarul: trebuie s-o împingi ca să meargă. (armean)

Câinele când este în culcuş latră la puricii lui; cel care vânează nici nu-i simte. (chinez)

O idee care nu merge mai departe de ochi şi de urechi, seamănă cu o masă servită în somn. (chinez)

Ţiglele care feresc de ploaie au fost făcute pe vreme bună. (chinez)

Trebuie făcut repede ceea ce nu ne presează pentru a putea face încet ceea ce ne presează. (chinez)

Dacă vara te plimbi o zi, iarna flămânzeşti zece. (chinez)

Teme-te că omul trândav nu va ara, dar nu te teme că pământul galben nu va rodi. (chinez)

Viitorul unui an depinde de primăvară; viitorul unei zile, de ora 5 dimineaţă. (chinez)

Dacă pierzi vremea când este soare, vei usca orezul noaptea la lumina licuricilor. (chinez)

Cine nu are de treabă dă de treabă altuia. (chinez)

Cine pescuieşte este ud, cine vânează este iute de picior. (chinez)

Vorbăria – tăcerea

Cel care vorbeşte de lucruri care nu-l privesc, aude ce nu-i place. (arab)

O singură vorbă poate să-ţi răpească fericirea. (arab)

Omul cel mai stăpân pe sine este acela care poate să păstreze tainele. (arab)

Cine se grăbeşte să răspundă gândeşte puţin. (arab)

Struneşte-ţi limba pentru a-ţi păstra trupul nevătămat. (arab)

Limba este o fiară; dacă-i dai drumul te sfâşie. (arab)

Limba este calul tău; dacă o struneşti te va menţine în şa, dacă nu, te va trânti. (arab)

A fost scuipat capul unui peşte şi el a spus: “Marea întreagă nu a putut să mă spele!” (arab)

Lătratul câinelui nu opreşte norii. (arab)

Acela care ascultă este părtaş cu cel care vorbeşte de rău. (arab)

Cel care trece oamenii prin ciur va fi trecut de ei prin sită. (arab)

Nenorocirea omului este între fălcile lui. (arab)

Dacă asculţi, foloseşti tu; dacă vorbeşti, se folosesc alţii. (arab)

Dacă eşti întrebat: “Ai văzut un măgar alb?” răspunde: “N-am văzut nici negru nici alb”. (arab)

Boala vorbirii este minciuna. (arab)

Celui recunoscut pentru sinceritatea sa îi este crezută şi minciuna pe când cel mincinos nu e crezut nici când spune adevărul. (arab)

Limba este tălmaciul inimii. (arab)

Aruncă noroi pe zid, dacă nu se lipeşte, va lăsa totuşi urme. (arab)

Cine vrea să spună adevărul să iasă în afara oraşului. (arab)

Cuvântul oprit între buze e sclavul tău; cuvântul pronunţat fără rost e stăpânul tău. (arab)

Arborele tăcerii poartă fructele păcii. (arab)

Ceea ce salvează lumea este tăcerea celor insultaţi. (arab)

Să rosteşti cuvântul pe măsura celor ce te ascultă. (japonez)

A spune o minciună este începutul unui furt. (japonez)

Nu pune uşă la gura altuia. (japonez)

Cuvintele care n-au fost spuse sunt flori ale liniştii. (japonez)

Cuvântul odată rostit nu mai poate fi ajuns nici cu patru cai în galop. (japonez)

Viermii tăcuţi fac găuri în pereţi. (japonez)

Dacă nu spui nimic nimeni nu se va certa cu tine. (japonez)

A judeca aproapele

Esop spunea că fiecare din noi poartă două desăgi; una în faţă, cealaltă în spate; în cea din faţă punem păcatele altora, iar în cea din spate pe ale noastre; de aceea nici nu le vedem. (Aesopus)

Când vezi un om bun, gândeşte-te să-l întreci: când vezi un om rău, cercetează-ţi inima. (Confucius)

Ei trec cu vederea frumuseţea trandafirului, în schimb se uită cercetător la spini. (Lucian)

Toţi ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greşim noi înşine. (Menander)

Înţeleptul îşi îndreaptă defectul privind defectul altuia. (Syrus)

Un şeic văzu o desfrânată şi-i spuse: “Pari sclava vinului şi a dezmăţului” – iar ea-i dădu răspuns: “Ce par a fi, eu sunt, - dar tu, învăţătorule, eşti ceea ce pari a fi?” (Omar Khayyam)

Nu vădi greşelile ascunse ale oamenilor, pentru că dezonorându-i nu-ţi faci nici o faimă bună. (Saadi)

Licuricii spuneau stelelor: “Învăţaţii afirmă că lumina voastră se va stinge odată”. Stelele n-au răspuns. (Tagore)

Nu-i de ajuns să descoperim lipsurile; ba nici nu avem dreptul să facem aceasta dacă nu ştim în acelaşi timp să indicăm mijlocul pentru o situaţie mai bună. (Goethe)

Suntem obişnuiţi ca oamenii să-şi bată joc de ceea ce nu înţeleg şi să mârâie la ceea ce-i bun şi frumos, care adesea le e nesuferit. (Goethe)

Nu insultaţi niciodată o femeie care cade! Cine ştie sub ce povară se prăbuşeşte sărmanul (ei) suflet! (Hugo)

Dacă n-am avea de loc defecte nu am avea atâta plăcere să le observăm la alţii. (La Rochefoucauld)

Nimic nu-i atât de uşor ca a critica; dar nimic nu-i atât de greu ca a evita noi înşine greşelile despre care credem că avem dreptul să le criticăm la alţii. (Oxenstierna)

Zbir mişel, ţine-ţi mâna acoperită de sânge! De ce biciuieşti această depravată? Dezgoleşte-ţi propriul tău spate; tu ai râvnit fierbinte s-o întrebuinţezi în modul pentru care o biciuieşti. Cămătarul spânzură pe cel care înşeală. (Shakespeare)

Invidia nu se poate ascunde: ea acuză şi judecă fără dovezi; ea măreşte defectele; ea are denumiri enorme pentru cele mai mici greşeli; graiul ei este plin de fiere, de exagerări şi de ofense. (Vauvenargues)

Căsătoria - educaţie

Însoară-te devreme ca să apuce copiii tăi să-ţi fie prieteni. (arab)

Priveşte marginea stofei şi apoi cumpăr-o; priveşte mama şi apoi însoară-te cu fiica. (arab)

Femeia care ştie să se supună soţului, face să se răsucească luna pe degetul ei cel mic. (arab)

Soţul nu va avea decât soţia pe care o merită. (arab)

Fii pulbere sub paşii mamei tale, fiindcă raiul este acolo unde calcă paşii ei. (arab)

Cât timp copilul este mic, fi-i educatorul lui; când se face mare, să fi-i fratele lui. (arab)

Educarea copiilor seamănă cu mestecarea unor pietre tari. (arab)

Cine nu e supus părinţilor săi, nu e sincer sau credincios nici cu prietenii. (armean)

Cu ochi de bătrân să-ţi iei nevastă, cu ochi de tânăr să-ţi iei cal. (armean)

Bărbatul e zidul dinafară a casei iar femeia e peretele dinăuntru. (armean)

Femeia îngrijită se cunoaşte după hainele bărbatului ei. (armean)

Femeile sunt ca norii: când se întâlnesc, tunetele nu întârzie. (armean)

Cele mai frumoase păsări se află în colivie; femeile frumoase sunt deja măritate. (chinez)

Bărbatul trebuie să-şi ia o nevastă care să aibă jumătate din vârsta lui plus şapte ani. (chinez)

Între căsătoriţi să nu existe duşmănie care să depăşească o noapte. (chinez)

Ar însemna ca un soţ să fie foarte prost, dacă se teme de soţia lui, dar o soţie ar fi de o sută de ori mai proastă dacă nu se teme de soţul ei . (chinez)

Când copiii sunt răi nu merită nici o moştenire; când sunt buni şi vrednici, nu au nevoie de nici o moştenire. (chinez)

Natura a făcut ca femeia să se supună bărbatului, dar natura nu cunoaşte sclavi. (chinez)

Femeia şi prostul nu iartă niciodată. (chinez)

Bărbatul savant clădeşte cetăţi, femeia savantă le distruge. (chinez)

Chiar şi în meseriile specifice femeilor îndrumători sunt tot bărbaţii. (chinez)

Femeia cea mai lăudată este cea care nu vorbeşte nimic. (chinez)

Se cer patru însuşiri unei femei: virtutea să-i umple inima, modestia să-i strălucească pe frunte, blândeţea să se arate pe buzele ei şi munca să-i ocupe mâinile. (chinez)

Cu cât un soţ îşi iubeşte mai mult soţia, cu atât o face mai capricioasă; cu cât o soţie îşi iubeşte mai mult soţul, cu atât mai mult îi corijează defectele. (chinez)

Nu te încrede în soţie înainte de a-ţi fi dăruit zece copii. (chinez)

Prietenia

Pe fratele tău îl poţi apăra de oricine dar nu şi de el însuşi. (arab)

Nici atunci când la poarta fiecăruia va curge o fântână de argint, oamenii nu vor înceta să aibă nevoie unii de alţii. (arab)

Dacă nu poţi să-l ajuţi, cel puţin nu-l încurca. (arab)

Dacă ai un prieten frecventează-l fiindcă spinii şi mărăcinii cresc repede pe drumul neumblat. (arab)

Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur. (arab)

Gaura unui ac de cusut este suficientă pentru doi prieteni adevăraţi. (arab)

Nu dori bogăţie prietenului tău căci îl vei pierde. (arab)

Prietenia este o plăcere care nu face decât să crească pe măsură ce îmbătrâneşte. (arab)

Prietenia celor puternici, jurământul femeii şi soarele de iarnă durează cel mai puţin. (arab)

Dacă nu ai prieten ia-ţi o pisică. (arab)

Dacă prietenul tău este dulce, nu-l mânca de tot. (arab)

Sinceritatea este oglinda prieteniei. (arab)

Străin se simte cel care nu are prieteni. (arab)

Nu te certa cu vecinul cu care te întâlneşti în fiecare dimineaţă. (arab)

Nu-ţi cumpăra casă, cumpără-ţi un vecin. (armean)

Ai un vecin liniştit, ai viaţă liniştită. (armean)

Un prieten în satul meu valorează mai mult decât şaisprezece fraţi influenţi la curte. (chinez)

Cu greu se poate face un prieten într-un an, uşor se poate pierde într-o oră. (chinez)

Prietenii cei buni sunt cei vechi, hainele sunt bune noi. (chinez)

A te întâlni cu cineva şi a te împrieteni cu el, nimic mai uşor; a rămâne împreună şi a trăi în pace – iată ce este greu. (chinez)

Când cumperi un cal uite-te la gura lui; când îţi alegi un prieten, uite-te la sufletul lui. (chinez)

Mai bine să te ai de rău cu o rudă din depărtare decât cu vecinul tău. Mai bine să te cerţi cu socrii decât cu vecinii. (indian)

Dacă prietenul îţi este în pericol, mai întâi salvează-l, şi apoi ceartă-l pentru imprudenţa lui. (indian)

E greu să mai lipeşti vasul spart. (indian)

Nu rupe firul prieteniei, fiindcă dacă-l vei lega din nou va rămâne nodul. (indian)

Înţelepţii chiar dacă au de toate, caută să-şi facă prieteni. (indian)

Nu-ţi jigni prietenul atribuindu-i merite pe care nu le are. (indian)

Diverse

Cere ajutor de la acela pe care l-ai chemat la farfuria ta. (arab)

Corabia cu prea mulţi marinari se scufundă. (arab)

Când câinele are bani, i se spune: “Domnule câine!”. (arab)

Când un câine te ajută să treci fluviul, nu întreba dacă are râie. (arab)

Cine dispreţuieşte un lucru îl va pierde. (arab)

Visele unei pisici sunt pline cu şoareci (arab)

Când ceaşca este spartă de stăpâna casei nu se aude nici un zgomot. (arab)

Cine se tăvăleşte în tărâţe va fi mâncat de vaci. (arab)

Pasărea flămândă îşi face cuib chiar lângă şoim. (arab)

Să nu ai încredere în noroc până nu intri în mormânt. (arab)

Începutul pomului se află în sâmbure. (arab)

Cine este obişnuit cu pâine de la tine, îi va fi foame numai cât te vede. (arab)

Când avem nevoie de câine îi spunem: “Bună ziua domnule Câine!” (arab)

Cine fură un ac sau cine fură o cămilă tot hoţ se numeşte. (armean)

Cine ştie o meserie rămâne flămând până la prânz; cine nu, până seara. (armean)

Meseria este ca un izvor: nici nu se revarsă nici nu seacă. (chiar dacă nu te îmbogăţeşte, oricum nu eşti sărac lipit) (armean)

Nimic nu e mai ieftin decât lucrul scump. (armean)

Pentru a vinde e de ajuns un ochi; pentru cine cumpără, nici o mie. (armean)

Fiecare om are în inima sa un leu care dormitează. (armean)

Nu faci miel din câine tăindu-i coada. (armean)

Cine pleacă din casa lui pentru a merge în căutarea fericirii, aleargă după o umbră. (chinez)

Nu se acuză niciodată fără a se minţi puţin. (chinez)

Uşa cea mai bine încuiată este cea pe care o putem lăsa deschisă. (chinez)

A sluji unui prinţ e ca şi cum ai adormi cu un tigru. (chinez)

Cine-şi uită strămoşii e ca un râu fără izvor, ca un arbore fără rădăcini. (chinez)

Controlează-te chiar la tine acasă; nu comite nimic care te-ar face să roşeşti. (chinez)

Se hrăneşte o armată timp de o mie de zile; se foloseşte soldatul doar un moment. (chinez)

Lemnele de foc nu se vând în pădure şi nici peştele pe lac. (chinez)

Cu cât sunt mai multe legi, cu atât sunt şi hoţi mai mulţi. (chinez)

Omul care nu ştie să surâdă să nu-şi deschidă prăvălie. (chinez)

Obiceiul şi chelia dispar odată cu moartea. (indian)

Dacă înveţi să furi, trebuie să înveţi şi să mori. (indian)

Dacă e scump vei plânge o singură dată; dacă e ieftin nu vei înceta să plângi. (indian)

Un hoţ prinde alt hoţ, aşa cum un ghimpe scoate alt ghimpe. (indian)

Hoţul începe să fure fructe şi termină cu elefantul regelui. (indian)

Vaca va vorbi şi din stomacul hoţului. (indian)

Dacă află trei persoane, află şi treizeci. (india)

Organizare

Orice lucru, care merită făcut, trebuie făcut ieri.

Generaţiile tind să înveţe mereu mai puţin despre din ce în ce mai mult, până când, în final, vor şti nimic despre tot.

Viziunea fără acţiune este un vis cu ochii deschişi. Acţiunea fără viziune este un coşmar. (japonez)

Vor fi fericite statele când le vor conduce iubitorii de înţelepciune sau când conducătorii lor vor putea să se dea studiului înţelepciunii. (A. M. S. T. Boetius)

Ceea ce este bine conceput se exprimă cu claritate. (Boileau)

Prin răbdare, victorie. (Abu Madin Ibn Hamal)

În orice fel de luptă… comandantul… trebuie să-şi elaboreze un plan lămurit, a cărui primă calitate trebui să fie simplitatea. (Al. Averescu)

Bunul-simţ este măsura posibilului. El se compune din experienţă şi prevedere; este calculul aplicat la viaţă. (Amiel)

Dacă strategia este greşită, iscusinţa generalului pe câmpul de luptă, valoarea soldatului, strălucirea victoriei, oricât de decisivă, pierd din valoare. (Alfred T. Mahan)

În relaţiile cu oamenii este bine să vă aduceţi aminte:

ü      Învăţătura dată rău se sparge în capul tău.

ü      Copilul să-nvaţă când nu se răsfaţă.

ü      Nici unele nu sunt rele dacă te deprinzi cu ele.

ü      Grijile-s la creditori mai mult decât la datori.

ü      Dacă n-ai să mergi călare, nu umbla la-mprumutare.

ü      Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nşeală.

ü      Un nebun făgăduieşte şi-nţeleptul s-amăgeşte.

ü      Nu vedea-n chip pocitura, ci vezi ce-i vorbeşte gura.

ü      Multe sunt astăzi vorbite, dar mâine ies deosebite.

ü      Ori om, ori semănătură, nu se schimbă din natură.

ü      În certuri cine se bagă, păgubi trebuie să tragă.

ü      Din tocmeală neînţeleasă, bani dând, rămâi fără casă. (Anton Pann)

Suntem ceea ce facem în mod repetat. De aceea măiestria nu este un dat, ci o deprindere. (Aristotel)

Este un principiu dovedit că trebuie să înveţi să asculţi pentru a şti comanda. (Aristotel)

În luptă trebuie să mergi înainte, nu să te înduioşezi. (Balzac)

Informaţia este sufletul tuturor afacerilor publice. (Daniel Defoe, 1660-1731)

Sfaturi pentru programarea şi organizarea muncii

ü      Scapă de urgenţe.

ü      Ordonează-ţi ideile.

ü      Nu te ocupa de WC-uri.

ü      Scapă de hoţii de timp.

ü      Anticipează răul.

ü      Pune-te pe locul doi.

ü      Fixează priorităţi.

ü      Anticipează întârzierile.

ü      Fii decis.

ü      Nu amâna decizia.

ü      Controlează eficient.

ü      Cere scheme.

ü      Renunţă la plăceri.

ü      Fii flexibil. (Daniel Gheorghe Luchian)

Nu-i de ajuns să faci binele, trebuie să-l faci şi bine. (D. Diderot)

Bine este ca în toate ale tale să pui singur umărul la lucru. La toate greutăţile caută în tine puterea cu care să le poţi ţine piept. Dacă vrei să înaintezi în înţelepciune, nu te uita dacă te ia lumea de prost, ori nebun. Treaba ei, nu te interesează! (Epictet)

Mintea omului este ca un bloc de gelatină pe care experienţa cade ca apa fierbinte. (Edward de Bono)

Nimic nu este mai rău pentru moral decât lipsa de informaţie la nivelurile de bază. Eu numesc această problemă NETMA - nobody ever tells me anything (nimeni nu-mi spune niciodată nimic) şi am încercat s-o minimizez pe cât posibil. (Ed. Carlson)

Tactul transformă adversarul în aliat. (Edward Munson)

A conduce nu înseamnă să aştepţi ca evenimentele să-ţi indice calea. (E. Jalous)

A aştepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el, ar fi copilărie. (Eminescu)

Disciplina este izvorul succesului. (Eschil)

După insucces, planurile cele mai bune întocmite par absurde. (F. Dostoevski)

Cine nu ştie să tacă, nu este vrednic să conducă. (Fr. Fenelon)

Înainte de a te arunca în vâltoarea primejdiei, trebuie să o prevezi şi să te uiţi în ea; dar când eşti în primejdie, nu-ţi rămâne decât s-o înfrunţi. (Fr. Fénelon)

Pentru a înfăptui un lucru mare, trebuie să rişti ceva mare. (Fr. Mehring)

Numai un caracter disciplinat poate menţine ordinea. Ceea ce face puterea unei armate este disciplina. (Fr. W. Forster)

Adevărata disciplină este fondată pe autodisciplina celui ce comandă. (Fr. W Forster)

Când puterea devine abuzivă e semn că şi-a pierdut siguranţa de sine. (Tacitus)

Legile proiectelor (Golub):

1.      Un proiect planificat cu neglijenţă pretinde de trei ori mai mult decât termenul prevăzut; un proiect planificat cu atenţie durează de două ori mai mult.

2.      Colectivele care participă la realizarea unui proiect detestă obişnuitul raport săptămânal asupra modului în care progresează, pentru că raportul demonstrează foarte clar lipsa lor de progres.

Esenţa activităţii de planificare a luptei armate constă în stabilirea scopurilor şi formularea concepţiei loviturilor principale, în repartizarea forţelor şi mijloacelor între aceste direcţii, stabilirea misiunilor, precum şi asigurarea materială şi tehnică a operaţiilor. (G. K. Jukov)

Datele cercetării şi interpretarea lor justă trebuie să constituie baza analizei situaţiei, luării hotărârii şi planificării operaţiei. (G. K. Jukov)

Cine are noţiuni clare poate ordona. (Goethe)

Nici un luptător înţelept nu-şi dispreţuieşte duşmanul. (Goethe)

Cu greu poate fi un mare comandant, fără a fi totodată un abil psiholog. (Gustav Le Bon)

Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe. (H. Papadat-Bengescu)

Învăţând pe alţii, te instruieşti, povestind-observi, afirmând-examinezi, arătând-priveşti, scriind-gândeşti. (H. Fr. Amiel)

Mii de cuvinte – nu-s cât o faptă, ia aminte! (H. Ibsen)

Cine dă un ordin trebuie să fie sigur de posibilităţile şi de modul cum va putea fi executat. (H. Moltke)

Vezi unde ţi-e locul! (Ibn al Muqaffa)

Nu trece măsura!

Dacă ţi-a căzut pe cap puterea, caută adăpost la înţelepţi.

Fereşte-te să-ţi placă lauda.

Făptuirea celor mărunte duce la pierderea celor mari.

Fereşte-te de mânia exagerată.

Stăpânirea e de trei feluri: prin puterea credinţei, a forţei şi a prieteniei.

Măsură în vorbă şi în salut. (Ibn al Muqaffa)

Chibzuieşte fără grabă, dar execută repede hotărârile pe care le-ai luat. (Isocrate)

Că eu, feţii mei, am o grădină. Şi această grădină, cu darul şi cu ajutoriul lui Dumnezeu între multele mele nevoinţe şi osteninţe, o am făcut şi am crescut frumos şi bine. Grădina aceea şi creşterile cele frumoase dentr-însa suntu boiarii miei cei mari şi cinstiţi. Şi-am îngrădit cu gard ca cu zid de piatră şi grădina mea o am apărat, ca nu cumva să îndrăznească cineva să intre într-însa şi să strice ceva din ostenelile mele. De aceea osteneala mea şi grădina şi acele creşteri ce le apăraiu crescură frumoase şi înfloriră. Şi eu tot supt umbra lor şi a florilor lor m-am răcorit, şi ochii miei să răveneau de roua şi de veselia florilor lor. Şi nu numai ce mă veselea cu veselii şi mă bucura, ce încă şi capetele să şi le puie şi sângele să şi-l verse toţi voia şi era bucuroşi pentru mine. (Învăţăturile lui Neagoe)

Naţiunile, la fel ca indivizii, trebuie să-şi limiteze obiectivele, altfel vor avea de suportat consecinţele nesăbuinţelor lor. (James Reston- ziarist american)

Mergi înainte şi încrederea îţi va veni. (J. B. D´alembert)

Tactul … înseamnă a şti cât de departe se poate merge. (Jean Cocteau)

Un comandant adevărat se rezervă pentru ceea ce numai el singur poate face. (Jean Perré)

Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii – îi înveţi ceea ce eşti. (J. Jaurès)

Pentru a fi ascultat, transpune-te în locul celor cărora te adresezi. (J. J. Rousseau)

Acolo unde nu există viziuni largi, de ansamblu, lumea riscă să piardă. (Jean Monnet)

Laşitatea tinde să arunce asupra altora răspunderea. (J. Cortazar)

Îmi place să ajut oamenii care se ajută singuri. (J. Galsworthy)

Ordinea vă face să câştigaţi timp. (J. W. Goehte)

Mulţi oameni consideră că jumătăţile de efort pot fi suficiente. O săritură mică este mai uşor de făcut decât una mare. Însă nimeni care doreşte să sară peste un şanţ lat nu va sări mai întâi peste jumătate din el. (Karl von Clausewitz)

Dacă ar trebui să rezum într-un singur cuvânt calităţile unui bun manager, aş spune că totul se reduce la decizie. Poţi folosi cele mai performante computere din lume şi poţi aduna toate tabelele şi numerele, însă, la sfârşit, trebuie să asamblezi informaţiile, să stabileşti programul de lucru şi să acţionezi. (Lee Iacocca)

Omul care nu este hotărât să-şi asume răspunderea în momentele decisive nu trebuie să accepte rolul de şef. (Luben Karavelor)

Cine-şi face prea multe planuri se lasă de obicei tot aşa de mult condus de „moment”, ca şi cei care nu-şi fac planuri de loc. (Lucian Blaga)

Numai operele mijlocii sunt ireproşabile, cele mari niciodată. (Lucian Blaga)

Pentru a înşela adversarul, întotdeauna este esenţial a-l pune în faţa unei dileme. (L. Hart)

Trebuie ţinut minte că nu există lucru mai greu de plănuit, mai îndoielnic de reuşit şi mai periculos de stăpânit decât crearea unui nou sistem. Fiindcă iniţiatorul va avea de înfruntat duşmănia tuturor celor care au de câştigat din păstrarea vechilor stări, iar cei care au de câştigat din înfiinţarea noilor sisteme n-ar găsi decât apărători cu jumătate de gură. (Machiavelli)

Cel ce-şi învinge duşmanii printr-o stratagemă este mai de preţuit decât cel cei învinge prin forţă. (Machiaveli)

Punctualitatea şefului şi cea a subalternului să devină una şi aceeaşi trăsătură morală. (A. S. Makarenko)

Autoritatea purcede din răspundere. (A. Makarenko)

Responsabilitatea este principalul promotor al omului. (Mary Parker Follett)

Comandantul…care nu are o cercetare bună este stăpânit de neştiinţă, neştiinţă care generează frica de necunoscut care în final generează haosul şi nesiguranţa. (M. Eddy)

Cum poate fi posibil ca cineva să analizeze toate variantele posibile şi să adopte o soluţie, când inamicul nu adoptă totdeauna acelaşi plan şi nu acţionează în acelaşi mod? Căci arta războiului este multiformă. Mintea omului este subtilă; el poate concepe multe planuri şi să adopte moduri neaşteptate de acţiune. (Mauricius)

Conducătorul prea temut de supuşi şi cel prea îngăduitor sunt nepotriviţi pentru oaste: teama naşte ură; iar îngăduinţa prea mare duce la neascultare. (Mauricius)

Orice om poate greşi, dar numai nebunul stăruie în greşeală. (M. T. Cicero)

Manifestă toleranţă pentru ambiguitate. Lumea nu este făcută doar din alb şi negru. A conduce este atât o artă, cât şi o ştiinţă. (Merle Yost)

Înţeleptul este pregătit a face faţă tuturor evenimentelor. (Moliere)

Calitatea esenţială a comandantului este fermitatea caracterului şi hotărârea de a învinge cu orice preţ. (Napoleon)

Comandantul trebuie să aibă atâta caracter cât şi inteligenţă. Oamenii care au multă inteligenţă şi puţin caracter sunt cei mai puţini indicaţi… (Napoleon)

Oamenii care au o inteligenţă obişnuită şi un caracter proporţionat vor reuşi adesea în această meserie. (Napoleon)

Viaţa în acţiune este cel mai bun învăţător. (N. Iorga)

Eşecul se datorează examinării obstacolelor. Reuşita se datorează examinării mijloacelor. (Pancha-Tantra)

Prezentul creionează viitorul. (Peter Drucker)

Singurul test corect aplicabil unui angajat, este legat de modul cum lucrează şi nu la ce şcoală şi cât timp a învăţat. (Peter Drucker)

Descentralizarea – înseamnă diviziunea muncii. (Peter Drucker)

Ceea ce numim management constă adeseori doar în a pune beţe-n roate celor care muncesc. (Peter F. Drucker)

A-ţi analiza permanent rezultatele, este modalitatea cea mai bună de a progresa. (Peter Drucker)

A fost o naivitate din partea optimiştilor secolului trecut să spere că tehnologia îl va duce în paradis, la fel cum tot o naivitate este tendinţa pesimiştilor acestui secol de a considera tehnologia ca fiind ţapul ispăşitor pentru cruzimea, imaturitatea, orbirea, lăcomia şi orgoliul de sine al omului de azi. (Peter Drucker)

Recomand lăcomia intelectuală ca o formă a înnoirii de sine. (Peter Drucker)

Prin mijloace rele nu poate fi atins un scop bun. (P. B. Shelley)

Nu-i forţă să reziste în faţa iscusinţei. (Phaedrus)

Reguli de câştigare a auditoriului:

1.      Descoperiţi care vă va fi auditorul.

2.      Cunoaşteţi-vă subiectul.

3.      Pregătiţi-vă serios.

4.      Scrieţi-vă discursul şi exersaţi.

5.      Vorbiţi pentru ceasul din fundul sălii.

6.      Fiţi ferm cu cei care vă întrerup.

7.      Nu încercaţi să discutaţi raţional cu cineva care este foarte nervos.

8.      Lăsaţi-vă interlocutorul să vorbească până îşi pierde energia.

9.      Încurajaţi-vă interlocutorul să expună toate plângerile pe care le are de făcut.

10.  Reformulaţi reclamaţiile cu propriile lor cuvinte.

11.  Nu promiteţi un ajutor pe care ştiţi bine că nu-l puteţi da şi nu faceţi afirmaţii necontrolate.

12.  Ascultaţi cu atenţie – ascultaţi ceea ce se spune efectiv.

13.  Folosiţi metoda repetiţiei şi expuneţi problemele simplu.

14.  Daţi dumneavoastră primul telefon.

15.  Fiţi primul care consemnează în scris cele hotărâte.

16.  Notaţi-vă amănunte personale despre interlocutor. (Polly Bird)

Nu luaţi hotărâri importante „ad-hoc”. Cereţi sfaturi şi ghidare de la colegi calificaţi înainte de a vă implica. Nu vă încredeţi excesiv în propria judecată. (Richard Koch)

Să nu credeţi că dacă cineva nu vorbeşte sau reacţionează lent, înseamnă că nu gândeşte sau nu simte. Nu vă proiectaţi propriul comportament asupra celorlalţi. Încercaţi să fiţi sensibil la procesele lor de gândire, să căutaţi semne nonverbale, şi atunci răbdarea şi diplomaţia vor veni de la sine, în special cu clienţii. Încercaţi să deveniţi un bun ascultător, lucru care este mult mai dificil decât a fi un bun vorbitor. (Richard Koch)

Vreau să accentuez importanţa detaliilor. Trebuie să perfecţionezi pe cât posibil fiecare element al planurilor tale, dacă vrei ca ele să dea rezultate eficiente. (Ray Kroc)

Folosiţi echipa pentru a face presiuni asupra indivizilor recalcitranţi. Ori de câte ori se poate, determinaţi-i pe ceilalţi să facă presiuni în mod natural. (Richard Kock)

Fazele unui proiect:

1.      Exaltare.

2.      Dezamăgire.

3.      Confuzie.

4.      Căutarea vinovatului.

5.      Pedepsirea nevinovatului.

6.      Recompensă pentru cel neimplicat.

Nu faceţi compromisuri. Dacă ceva nu merge, înseamnă că nu merge. Perseveraţi până ce găsiţi o soluţie. Ceilalţi vă vor respecta hotărârea. (Richard Koch)

Pentru un bun organizator sunt esenţiale două calităţi: conştientizarea deplină a scopului pe care-l urmăreşte şi puterea de a lucra cu o mulţime de amănunte, fără a uita că sunt doar amănunte şi fără a deveni robul lor. (Sir Arhur Hels)

După părerea mea, nu poţi avea succes dacă nu treci printr-o perioadă de introspecţie şi repetate eşecuri. De fapt, succesul reprezintă acel procent din activitatea dumneavoastră care apare în urma celor 99 de procente numite „nereuşită”. (Sochiro Honda)

Un plan bun, executat oportun şi energic, este mai bun decât un plan perfect pus în aplicare săptămâna viitoare. (S. C. Patton)

Succesul, în mare parte, stă în voinţa de a învinge; să ne străduim deci şi să stăruim. (Seneca)

Să trăieşti cu inferiorul, aşa cum ai vrea să se poarte superiorul cu tine. (Seneca)

Să exprimăm ceea ce simţim, să simţim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta. (Seneca)

Dacă un om nu ştie în ce port vrea să ajungă, nici un vânt nu-i va fi favorabil. (Seneca)

Ordine, contra-ordine; dezordine… (S. Scheleti)

Ordinele trebuie enunţate de manieră clară şi precisă, fără ambiguitate şi confuzie, în cuvinte puţine. (Se Ma)

Orice ai face, fă-l cât poţi mai bine. (S. Smilles)

Climatul pozitiv e cel care incită, stimulează, impulsionează, mobilizează pe oameni la muncă şi realizare, inventivitate şi creaţie. (T. Herseni)

Dacă vrei să cunoşti cu adevărat un om, nu-l judeca numai după ce a făcut, ci şi după ce ar fi vrut să facă. (Thomas Hardy)

Punctualitatea este un fel de a ne arăta respectul pentru acei cu care treburile vieţii ne pun în legătură. (Vauvenarguez)

Perfecţiunea unei pendule nu este de a merge repede, ci regulat. (Vauvenarguez)

E mult mai uşor să iei o hotărâre decât să o pui în practică. (W. S. Maugham)

Recunoaşteţi unde încep şi unde se termină responsabilităţile dumneavoastră; a accepta mai multe decât sunteţi în stare duce la ineficienţă, iar a le transfera altcuiva atunci când treburile se înrăutăţesc nu este corect, mai cu seamă dacă sunteţi direct responsabil. (Wendy Grant)

Cine vrea în grabă s-aprindă un foc, întâi foloseşte aşchii mai subţiri. (William Shakespeare)

Nu este suficient să facem tot ce putem; câteodată trebuie să facem şi ceea ce trebuie. (Winston Churchill)

În comunicare, ca în oricare alt sport, trebuie să dobândim mai întâi anumite aptitudini fundamentale. În fotbal, e necesar să stăpânim tehnica paselor, driblingul, blocarea adversarului; la golf vom învăţa poziţia corectă, modul de prindere a crosei şi cel de executare a loviturilor. În ceea ce priveşte comunicarea, printre „talentele” de bază necesare se numără: organizarea, utilizarea datelor corecte şi a auxiliarilor vizuali, deprinderea gesticii şi a mimicii eficiente etc. (W. L. Nothstine)