NODURI UTILIZATE ÎN ALPINISMUL UTILITAR
În cea mai mare parte, nodurile care se folosesc în alpinism si speologie au fost preluate din marina, de unde provin si numele lor.
Principalele noduri utilizate în alpinismul utilitar vor fi prezentate în continuare, în ordinea functiilor pe care le au în sistemele de lucru folosite.
Noduri de legare în coarda a operatorilor si pemtru ancorari
3.3.1.a Nodul Opt simplu
Nodul Opt este cel mai folosit în toata lumea pentru Fig.3.5
legarea în coarda si pentru ancorarea la un punct fix, ca
în fig.3.5
Nodul Opt se face în trei faze, ca în fig.3.6
Fig.3.6
În fig.3.7 se prezinta batrânul nod "Coada vacii", care nu
prea se mai foloseste, deoarece se strânge prea tare la solicitare. Fig.3.7
Foarte utilizat este si nodul Opt simplu facut
prin urmarire, fig.3.8, cel mai sigur nod de legare
directa a capului de coarda la inelul centuri ;
singurul dezavantaj este ca la cadere cu socuri de
peste 6 kN desfacerea lui se face cu cutitul. Fig.3.8
Noduri pentru autoasigurare
Nodul cabestan
Nodul cabestan se foloseste de catre alpinist pentru
a-si executa o autoasigurare cu coarda de asigurare în
situatia în care nu are lonja, fig.3.9 Fig.3.9
Deasemenea este utilizat pentru ancorarea corzii de
rapel dupa o teava sau copac, daca este executat prin urmarire.
Dezavantajul este ca se strânge tare dupa utilizare.
Fig.3.10
Noduri pentru asigurare dinamica
Nodul semicabestan
Semicabestanul cel mai simplu nod pentru asigurarea dinamica a echipierului (cap de coarda
sau secund), cu conditia ca sa folosim manusi de protectie.
În germana este numit "Halbmastwurfsiecherheit", de
unde vine initiala H a tipului de carabiniera utilizata pentru
aceasta metoda de asigurare dinamica.
Este un nod simetric, frânând în ambele sensuri, fig.3.11
Fig.3.11
Noduri pentru legarea a doua corzi
Nodul pescarului
Legarea capetelor a doua corzi se poate executacu nodul pescarului simplu, fig.3.12, dar mai bine
dublu, fig.3.13
Fig.3.12 Fig.3.13
Nodul Opt executat prin urmarire inversa
Acest tip de nod este folosit foarte mult de speologi
deoarece permite autoasigurarea operatorului care
coboara în rapel si trebuie sa treaca peste nod.
Pentru realizarea acestui nod se executa la un capat
o jumatate de nod opt ; cu capatul corzii celeilalte se urmareste
coarda în sens invers, lasând capatul mai lung. În final se face
un nod Opt la capat pentru autoasigurare, fig. 3.14 Fig.3.14
Noduri pentru ancoraje
Nodul spaniol
Pentru legarea corzii la un punct fix se pot
folosii nodurile Opt si nodul cabestan, dar ambele au
dezavantajul ca se strâng tare la solicitari mai mari. Fig.3.15
Pentru ancorarea la doua puncte fixe se foloseste
nodul spaniol, prezentat în fig.3.15
Pentru solicitari foarte puternice se foloseste nodul
Bulin, singurul nod care se desface dupa tractionari ale
corzii de peste o tona, fig.3.16.
Se foloseste la ridicarea sarcinilor, la tragerea
masinilor si alte asemenea solicitari. Fig.3.16
Pentruca se desface daca este tractionat de bucla, nodul Bulin a fost scos fara mila de la legarea în coarda.
Noduri de urcare pe coarda
Nodul Prusik fig.3.17
Nodul Prusik se face cu o bucla din cordelina,
cu diametrul de 6 mm (AURA Carpati) cu o
lungime de 25 - 30 cm. Cu doua asemenea noduri
putem sa ne dam sufletul dupa o urcare de 40 m,
deoarece nodul se strînge binisor pe coarda. Fig.3.17
Nodul Obendorf fig.3.18
Este mai usor de montat si urcat
Nodul Bachmann fig.3.19
Fig.3.18
Fig.3.19
Metoda papusa de strîngere a corzii, fig.3.20
Fig.3.20
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu