Acum ceva timp, dl. Sever Voinescu spunea că în România a apărut un nou curent ideologic, băsescianismul. Atunci domnia sa părea uşor comic, astăzi văd că este ceva foarte serios şi nu mai e nimic de râs.
Băsismul (mai pe scurt) nu reprezintă ceva care ia apărarea lui Traian Băsescu sau cauzei lui Traian Băsescu, nici Traian Băsescu nu este un filosof care să răspândească nişte idei asemenea lui Lenin sau Mao Tse-tung, nu este de altfel nimic normal, logic şi argumentat. Mai ales putem trage concluzia că băsistul aducând argumente într-o discuţie despre subiect deja nu prea mai este băsist. Băsismul este cu mult mai complex decât pare la prima vedere şi cu o cu totul altă structură decât un om normal inteligent, intelectual. Până şi cel mai intelectual om, atunci când devine băsist, începe să dea semne de retard psihologic, intelectual şi emoţional.
Băsismul îl făcea, de exemplu, pe Emil Boc să numească în discursurile sale de premier USL-ul prin "Alianţa Socialistă". Deci plecăm de la o jignire, insultă, ceva răuvoitor... şi se repetă la nesfârşit. Acest lucru este un băsism. Domnul Boc a fost poate cel mai anti-constituţional exemplu pentru un cadru didactic universitar care preda drept constituţional. Este evident că nu mai băsismul l-a adus într-o astfel de stare.
Băsismul înseamnă, un alt exemplu, aceleaşi fraze spuse de toţi membrii PDL pe la televizor. Din câte am înţeles de Cristian Preda, sistemul prin care se comunică tuturor este prin email şi SMS. Este evident nu numai că toţi băsişti au aceleaşi texte, dar se poate observa cu ochiul liber că oricare ar fi discuţiile în studio... lucrurile alunecă într-un fel sau altul spre ce are de spus băsistul, ca şi cum ar bifa fiecare frază.
Băsismul construieşte, un alt exemplu menit să construiască dimensiunea băsismului, o aberaţie, singurul argument fiind susţinerea cu multă convingere. Această metodă este folosită în contextul "lovitură de stat".
De aici se poate construi pe relaţii la fel de aberante. "Nu merg la referendum pentru a nu valida o lovitură de stat". Toată lumea înţelege că scopul este neîmplinirea pragului... dar toţi spun că nu trebuie validată lovitura de stat. "Acest referendum nu este despre Traian Băsescu, el este despre independenţa justiţiei"... Şi aşa mai departe.
Ce înseamnă băsismul la mine pe blog?, că de fapt aici încerc să ajung.
De regulă, băsistul de blog nu are păreri despre ce se postează, comentariile lui nu au legătură cu postul, el vine cu o lecţie pe care o postează indiferent de subiect. Uneori subiectele coincid, dar asta doar pentru că este normal ca subiectele "calde" să fie comune preocupărilor celor mulţi.
Băsistul de blog îşi postează părerea pe cât mai multe bloguri ca un ritual al comentariilor. Scopul lor este să emită o tâmpenie propagandistă, fără nici o valoare intelectuală, pe care să o facă cunoscută câtor mai mulţi. Plăcerea lui este aceea de a fi citit, fie şi involuntar, de persoane cunoscute în mass-media. Varianta este o serie de comentarii zilnice prin care propune spre lectură cam tot ce citeşte şi el.
Băsistul de blog nu-şi spune o părere, el îşi ia părerile din dezbaterile de la TV unde dă dreptate celui pe care îl susţine şi argumentele acestuia devin irefutabile.
- Ştiţi că legea spune că...
- Nu mă interesează pe mine legea...
Băsistul de blog separă pe clase pe toţi ceilalţi. Ei nu înţeleg că minimum 80% din cetăţeni nu sunt membri de partid, ei pun pe toţi cei cu care vorbesc într-o găleată sau alta. Nu s-a întrunit acel prag la referendum, el va veni, cu satisfacţie, şi va spune... "Bă USL-aşilor, ce v-a tras-o Băsescu"... Adică ataşează de mine calitatea de USL-ist (dar şi PC-ist, PSD-ist, PNL-ist, PDL-ist) deşi eu cam din 2000 încoace nu am văzut de-a aproape mai mult de doi sau trei membri de partid, simpli membri de partid, să nu se înţeleagă că vorbesc de politicieni cu funcţie.
Băsistul de blog îşi înlocuieşte argumentele cu limbajul violent. Nu trebuie să aibă logică, este îndeajuns să "o dea tare". Cu cât mai multe etichete "tari", cu atât mai bine.
Băsistul de blog va justifica orice cu "Voiculescu este un securist", "Ponta este o maimuţă", "Antonescu este o paiaţă", USL-amişti, usLAŞII... ce aude pe la "cei mai mari" repetă indefinit.
El are o resursă aproape exhaustivă de "argumente oficiale", filmuleţe făcută de serviciul de propagandă, chestiuni speculative, "da' Ponta a plagiat?"... Tot ce a făcut propaganda în ultimii ani este la un link distanţă. Această resursă este folosită fără nici un fel de legătură cu subiectul, cât mai mult, ca argument la un perpetuu "numai eu am dreptate, aşa că nici nu merită să ascult ce ai de spus".
Băsistul de blog nu înţelege că poate spune orice are de spus fără să folosească cuvinte dure, fără să jignească pe toată lumea. Pentru el argumentul se identifică cu duritatea de limbaj, altfel nu face destul zgomot şi nu se aude. Psihologia spune că astfel de limbaj este al oamenilor fricoşi şi nesiguri pe ei, un mod de a compensa, dar asta spune numai psihologia
În sfârşit, băsistul şi băsismul nu este legat neapărat de Traian Băsescu sau PDL, sunt destui care ţin şi cu alte partide USL, PP-DD, PRM... Nu am văzut până acum PNG-işti sau UDMR-işti... dar poate nu mă învârt eu în cercurile care trebuie.
sursa :http://bibliotecarul.blogspot.ro
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu