vineri, 6 iunie 2014

Lenea - viziuni despre

Lenea în viziunea unui general de armată.
Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke(1800 – 1891) a fost un general prusac  Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace și un mare strateg.
Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire  și promovare a ofițerilor.
    În acest scop, i-a evaluat după două criterii:
       * gradul de inteligen
ță(de la proști la inteligenți) ș
       * atitudinea fa
ță de muncă(de la lene la harnici).  
    În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofi
țeri:
       * A: prost 
și leneș
       * B: inteligent 
și harnic
       * C: prost 
și harnic
       * D: inteligent 
și leneș
   Ofi
țerilor din categoria A, proști și leneși, le-a dat sarcini simple  și repetitive. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme. 
    Moltke considera că ofi
țerii din categoria B, inteligențși harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major. Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.
    Ofi
țerii din categoria C, proști și harnici, erau considerați periculoși. Moltke afirma că ace știa ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată. 
    Ofi
țerii din categoria D, inteligențși leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar  și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.
    Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligen
ța. Oamenii leneșși inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație.
 
     Lenea în viziunea unui comunist . 

   O lucrare importantă care tratează subiectul este Le droit à la paresse: réfutation du droit au travail de 1848,scrisă de Paul Lafargue (1842 - 1911) în 1880 
și tradusă pentru prima oară în română de Alexander Tendler, sub titlul Dreptul la lene.  
   În esen
ță, autorul arată că marii industriași / patroni consideră că lenea nu este bună, deoarece muncitorii leneși le scad (patronilor) posibilitatea de a se îmbogăți tot mai mult. De aceea, prin publicitate, aceștia conving masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a cumpăra mai mult, muncitorii vor munci mai mult, în final ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în datorii. 
    Concluzia autorului este că, dacă am munci mai pu
țin fiecare dintre noi, am putea trăi toți mai bine, șomajul ar scădea – iar nivelul de viață al populației s-ar îmbunătăți. Dar nu ar mai câștiga atât de mult patronii.
 
      Lenea in viziunea unui longeviv.

    Născut în  Tunstall pe 4 noiembrie 1902, este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie trăieşte în Derbyshire din 1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a două războaie mondiale, a fost preot în armata britanică şi învăţător timp de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori.  
    Rugat să-şi dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a mărturisit candid: lenea!
    Mulţi au crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin să demonstreze că un consum mic de energie poate să ne ajute să trăim mult şi bine.
 
     Persoanele care nu prea se înghesuie să muncească şi care au oroare de exerciţiile fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de ştiinţă: lenea prelungeşte viaţa!
     Cei care se trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în sănătate publică, citat de Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din timpul nostru liber, în loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem jogging.
     Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult") în care explică pe larg faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată de "energie vitală" şi că viteza cu care este consumată, determină precis speranţa de viaţă a fiecărei persoane.
     Cei doi mai spun că activităţile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" într-o sală de forţă, accelerează îmbătrânirea şi fac organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. "Un stil de viaţă mai relaxat este important pentru sănătate...
     Dacă ai o viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în exces, organismul produce hormoni care determină instalarea hipertensiunii", afirmă Axt-Gadermann.
     Ea a adăugat că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai leneşi şi cei hiperactivi este că organismele mai active produc mai mulţi "radicali liberi" molecule instabile de oxigen despre care se crede că ar accelera îmbătrânirea.
     Mai mult, "lenea este, de asemenea, importantă pentru un sistem imunitar sănătos pentru că celulele specializate în apărarea organismului sunt mai puternice în condiţii de relaxare decât în situaţii de stres". Iar în timpul relaxării şi metabolismul este mai lent, producându-se mai puţini radicali liberi.
     Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în vârstă de 65 de ani, au fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le permite să susţină că vorbesc în cunoştinţă de cauză. 
     Totodată, ei afirmă că râsul este o alternativă mai sănătoasă decât alergarea sau exerciţiile fizice.
     În carte, cei doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună şi pentru creier. Asta pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortizol, un hormon care vatămă neuronii provocând pierderi de memorie şi senilitate prematură.
    “Lenea nu e nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi” spunea Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o mai mare aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza statul degeaba, fie el şi pe termen foarte scurt, întreţinând totodată un veritabil cult al muncii asidue şi al activităţii fizice.

     Nota Bene: Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană leneşă: Ăsta trăieşte 100 de ani şi uite... s-a dovedit că aveau dreptate.
     
     Lenea ca factor de progres al omenirii. 
    
Robert A. Heinlein, scriitor american de literatură  științifico-fantastică, afirma că„progresul nu este realizat de către cei care se scoală devreme. Este realizat de oameni leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza ceva.”

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Daily Calendar