alternativa

Nu, nu este deloc simplu, în primul rând pentru că discutăm de un popor obosit de o sumedenie de proști și rău voitori care s-au infiltrat în politica românească dupa Revoluție, oameni fără valoare, dar și mai mult, oameni fără bun simț, dar care acum vor să construiască "România bunului simț", oameni care au înțeles că România se îndreaptă către un sistem care le oferă lor o țară și nu ar accepta ideea că țara ar trebui să furnizeze conducători în interesul național.

Nu este simplu, pentru că mereu planurile s-au schimbat funcție de un așa zis ajutor care trebuie să vină de afară și nu am înțeles foarte bine că acest ajutor nu vine numai ca o simplă susținere dezinteresată.
Nu am înțeles că acest sistem capitalist penetrează acolo unde poate avea avantaj și că cei ce îl conduc nu au o mare compasiune față de problemele celor care trăiesc în țările care solicită ajutor.
Pentru că nu am înțeles ce înseamnă capitalismul și pentru că ni se impune unul creat de un grup de așa ziși politicieni aserviți occidentului în interesul lor și al grupului mare din care fac parte. Pentru acest motiv noi dăm interpretări care par că ne convin, dar care de multe ori sunt în contradicție cu sistemul capitalist creat în zeci de ani și manevrat cu perversitate, un sistem în care cei care îl conduc au o vastă experiență și nu acceptă decât valorificați și nu valorificatori ai sistemului.
A venit timpul în care să ne gândim împreună la crearea unei alternative la acest sistem, să înțelegem că o putem face în fața unui occident care iși trăiește implozia de proporții din punct de vedere economic, social și politic.
Hai să încercăm, români din afara țării și cei din țară, ca în urma experienței câștigate, să realizăm această alternativă și să o facem legată de ceea ce vedem și trăim noi aici în occident și de evoluția evenimentelor și comportamentelor din țară.
Pentru a crea o alternativă, trebuie în primul rând să știm de ce ne este necesară, dupa care trebuie să știm ce am pierdut în acești ani, cum putem contracara și elimina pierderile, să ne dorim să câștigăm și să încercăm să găsim căile de obținere a succesului.
Fără a ști ceea ce am pierdut și a fi sinceri cu noi înșine, nu putem discuta de dorința unei alternative. La fel, fără a ști ce ne poate aduce viitorul acceptând acest sistem capitalist, fără o colaborare directă și civilizată a românilor din afara granițelor cu cei din țară, ne va duce pe un drum greșit.
Trebuie să înțelegem că acest site este unul voluntar din punct de vedere al participării și în primul rând trebuie să emane respectul românilor din țara față de cei de afară și invers.
Acest site se dorește a fi mai mult decât un Parlament al românilor, el trebuie să includă categorii diverse de oameni care să iși spună punctul de vedere civilizat, nu așa cum fac neciopliții din așa zisul Parlament al României.
Acest site trebuie să aducă informații din toate sferele vieții românești și nu numai de acolo unde se manifestă interesele clasei de non valori care conduc România.
Acest site nu are cum să ducă la pierderi de miliarde de euro din cauza scandalurilor pentru obținerea unui "ciolan" de către politicienii de duzină, care nu au nici o legătură cu interesul național al României.
Acest site trebuie să aducă un suflu nou. Sa elimine în măsura în care se va putea, pierderile ce vor continua să fie generate de acești "români" care ne conduc.
Acest site trebuie să arate că sunt suficienți români care gândesc și pot să schimbe ceva fară intervenții de afară, fară oameni cu nume germane, franceze, engleze și așa mai departe, oameni cu alte obiceiuri, tradiții, cu alte viziuni legate de familie, religie, relații interumane și perspective economice și sociale. Sunt pe internet o serie de articole interesante care oferă alternative la ceea ce se întâmplă actualmente în România, dar sunt izolate și în general mesaje scurte care îndeamnă la acțiuni spontane și fară posibilitatea crearii unui grup și a unei comunicări, ceea ce duce la ineficiență.
Am citit de curând un mesaj trimis de o intelectuală din România, o doamnă cu un nivel educațional ridicat, care se pare că a ajuns la sfârșitul răbdărilor, care face o serie de propuneri, dar cea mai uzitată în cadrul textului este aceea prin care îndeamnă românii și mai ales pe cei care simt că lucrurile merg din ce în ce mai rău și fară ieșire în contextul actual, să nu mai plătească taxele datorate statului având în vedere faptul că aceste taxe sunt utilizate, cum bine știm, de cele mai multe ori, în scopuri cu totul altele decât cele de interes național.

Opinia mea este că ar fi o greșeală neplata acestor taxe, care ar amplifica dezastrul și ar oferi incapabililor de la guvernare o motivație în plus pentru a distruge și ceea ce înca mai există, le oferă capacitatea de a motiva și a avea scuzele de rigoare în fața lipsurilor de zi cu zi pe care românii le simt.

Dar să ne gândim că acești oameni care conduc destinele românilor la toate nivelele nu câștigă din taxe, venitul lor oficial reflectat de salariul primit pentru așa zisa activitate desfășurată, este o mică parte din venitul lor total, cu toate că există o parte mascată a veniturilor realizate de ei care se constituie în afaceri ale anumitor firme dubioase, făcute cu statul.

Cea mai mare parte a veniturilor acestor oameni, așa ziși "lideri", pe diferite trepte ale societății, fără rușine este obținut din afaceri și influentă, deci practic toate hainele pe care le purtăm, tot ceea ce mâncăm și practic aproape oriunde cheltuim, toate acestea sunt surse ale veniturilor lor, pe care nu le putem evita pentru că ei controlează aproape totul în interesul lor și le folosesc că pârghii de supunere a maselor.
Neplata taxelor nu îi poate face nici mai inteligenți, nici mai ingăduitori și nici mai înclinați în a asculta pe cei care produc pentru ei. A nu cumpăra nimic în ideea de a nu le băga bani în buzunar este la fel de improbabil de acceptat și deci lupta trebuie să se ducă pe alte coordonate.

Societatea capitalistă occidentală, a cărei copie ne-o dorim unii dintre noi, să o extrapolăm în cadrul realității românești, nu mai este ceea ce a fost, acest capitalism are particularitățile lui și este într-un fel înțeles în Germania, în alt fel în SUA, în alt fel în Canada și așa mai departe chiar dacă regula de bază este economia de piață liberă și intervenția guvernului sub diferite forme și amplitudini funcție de interesele de grup și uneori naționale.
Socialismul nu mai este nici el ceea ce a fost, nici în Europa și nici pe alte continente.

Cea mai mare vină pentru ceea ce se întâmplă acum în țară, în opinia mea, o au oamenii din presa scrisă și audio-vizualul, marii patroni de ziare și publicații dar și patronii de televiziuni, iar alături de aceștia, sunt politicienii corupți și care corup.

MEDIA nu a reușit sub nici o formă, dar nici nu a dorit, să informeze populația despre ceea ce înseamnă capitalism, ce aduce el (poate nici ei nu stiau, iar acum când au bani nu mai sunt interesați să se știe), care sunt aspectele favorabile și cele nefavorabile, nu a reușit să explice că ceea ce este rău în acest occident va veni cu repeziciune în România și va fi asimilat cu aceași viteză și chiar dorit de unii, dar ceea ce această societate vestică are bun nu va ajunge în România, ci va trebui creat în țară, chiar uneori copiat unde este cazul, va trebui să se muncească pentru implementarea a ceea ce este bun, dar din pacate Media a tratat cu totul alte subiecte.
Ce am pierdut și este vizibil, aderând innocent și cu zâmbetul pe buze, la acest capitalism sălbatic și necunoscut de noi ?

1.  -Am pierdut RESPECTUL față de cei din jurul nostru și față de noi înșine, am pierdut atitudinea aceea de a ne ridica în picioare în fața unui om în vârstă sau al unei doamne gravide și de a-i oferi locul pe scaun în autobuz, în respect pentru vârsta omului din față noastră, dar și pentru efortul făcut de el pentru a plăti anii de școală în care am învățat .

-Am pierdut respectul față de vecinii pe care îi salutam, dar nu o mai facem, motiv pentru care nu mai avem timp să îi ascultăm și să socializam cu ei.

-Am pierdut respectul față de profesori, pe care îi sfidăm conducând mașini care nu reflectă valoarea noastră, dar în care părinții ne-au împins pentru a fi ceea ce ei și-au dorit și nu au fost, uitând ce sunt. Am pierdut respectul față de acești profesori, ne-purtând uniformă și ne-ridicându-ne în picioare la intrarea lor în clasă. Am pierdut respectul față de procesul de învățământ și credința că acolo ne formăm.

-Am pierdut respectul față de părinți, cărora prea puțini copii le mai spun “sărut mâna mama sau tată”, părinți care par obosiți în a mai prelua și înțelege un comportament ieftin și fără substanță abordat și copiat de pe strada occidentală.

-Am pierdut respectul față de tradițiile noastre, față de imaginea de familie, față de obiceiuri și facem zilnic câte un pas în direcția pierderii indentității noastre.

-Am pierdut manierele care ne-au consacrat de-a lungul anilor trăiți în așa zisul communism; extrem de mulți tineri nu știu să sărute mâna unei doamne sau cum să de-a mâna cu o persoană în mod politicos. Nu ne mai uităm în ochii partenerului de discuție cu deschiderea pe care o aveam.

Acestea au fost lucruri care au surprins lumea occidentală și multe altele legate de maniere, pe care le-am pierdut în favoarea obiceiurilor împrumutate de la societățile vestice, obiceiuri care ne fac să ne confundăm cu lumea proastă a străzilor lor, pentru că asta ne-a venit de la ei ca exemplu de urmat.

Revenirea acestor forme de respect primar și înțelegerea superiorității generate de ele la nivel social, ar putea să ne ducă acolo unde ne dorim, să arătăm tuturor că suntem un popor educat și nu o populație, să arătăm că latinitatea și respectul nu a murit și de aici, putem porni la un drum greu dar nu imposibil, un drum care poate oferi multe satisfacții și un moral de natură să creeze din copiii noștri învingători și nu învinșii unui vest deja învins de propriile reguli.

2.  Am pierdut capacitatea de a avea dubii și am devenit prea creduli, poate din cauză că suntem prea dezinformați sau greșit informați. Avem certitudini, mulți dintre noi și credem că știm, ne-am creat o personalitate a binelui artificial.

Am îmbrățișat un occident care are alte reguli decât mulți dintre noi ne puteam gândi, am văzut acest sistem capitalist ca o venire a mântuitorului pe pământ pentru noi și lucrurile nu stau deloc așa.

3.  Am pierdut mulți dintre noi identitatea culturală și respectul față de cultura noastră și am îmbrățișat manelele țigănești și obiceiruile lor.
Acești țigani ne-au complexat cu achizițiile lor mizerabile și i-am acceptat să se introducă peste tot, dar numai la școală nu am putut să îi convingem să meargă.
Înainte de 1989 aceste tradiții țigănești și muzica lor vulgară erau izolate în comunitatea lor, care și ea arăta altfel, iar românii se respectau și erau priviți în occident și pretutindeni, cu alți ochi.

4.  Am pierdut moralul și ambiția săracului curat și inteligent în favoarea  banului, am pierdut dorința aceea de a fi mai buni, chiar și decât cei mai dotați occidentali, atât în școală cât și în sport, am împrumutat de la ei ceea ce a fost mai rău și am pierdut din simțul și știința competiției.
Să ne amintim de întâlnirile sportive când aprindeam făclii pe stadioane și sărbătoream victoriile în fața unor adversari redutabili, iar pe panourile de pe marginea stadionului scria “au învins Dacii” (Victoria cu campioana mondială la fotbal din acea vreme, Italia, pe care am îngenuncheat-o la București), când plângeam văzând gimnastele noastre făcând legea în toate sălile de concurs din lume, dar și multe alte concursuri și olimpiade. Purtam steagul românesc în mâini și în suflet și nu ne îmbrobodeam cu basmale cu steagul american și nici nu ne îmbrăcam cu tricouri cu nume ale țărilor vestice. Aveam respect pentru ei și îi primeam cu pâine și sare, dar în competiții atitudinea era diferită, doream să îi învingem și o făceam. Nu trebuie să uităm olimpicii noștri care ne-au reprezentat la diverse olimpiade internaționale de matematică, fizică, chimie și multe altele, obținând succese care au făcut ca reprezentanți ai țărilor dezvoltate economic să pună capul în pământ. Vroiam să învingem și o făceam pe bani puțini și uneori deloc, credeam în noi și nu ne interesa cu cine intram în competiție. Din păcate, am adoptat stilul lor de viață occidental și privim competiția ca ceva trecător care va mai veni și fără importanță.

Ce am câștigat din acest proces de acceptare a capitalismului cu reguli impuse, nescrise și modificabile zilnic în interesul unor grupuri?

1.  Am câștigat că am luat contact direct prin vizite și schimburi de opinii cu o societate care are problemele ei și de la care din păcate am înțeles că trebuiesc luate întâi problemele, iar ei ni le-au transferat fără rușine.

2.  Ne-am bucurat că putem avea acces la bunuri la care nu ne puteam gândi și că putem munci pe bani adevărați fară să ne gândim cât muncim și dacă mai avem timp pentru noi și pentru familiile noastre.
Ne-am bucurat că putem apela la bănci pentru a primi credite pe care nu am înțeles prea bine că trebuiesc date înapoi în condiții dezavantajoase și variabile, am obținut cărți de credit care ne-au permis să cheltuim și să punem și mai mare presiune pe noi înșine și pe familiile noastre, în timp ce nimeni nu ne explică că ei încearcă să ne valorifice.

3.  Ne-am bucurat că putem cumpăra case uriașe cu multe camere, în multe dintre ele intrând o dată pe lună, dar plătind pentru ele și considerând că am realizat ceva, dar cu ce sacrificiu ?

4.  Am câștigat accesul la niște legislații care permit consumul de droguri și consideră ca legală prostituția, dar nu ne-am gândit că aceste “facilitați” sunt costisitoare, mai ales în condițiile unei crize profunde și ale unui sistem în care ciclicitatea crizelor oferă sincope financiare destul de dure.

-Cu ce poate plăti românul de rând aceste “facilități” în condițiile în care se preconizează ca în scurt timp populația fără slujbe să fie în jur de 1 milion de oameni la nivel național?

-Am dorit noi ca aceste “facilități”să creeze, prin consumul lor, din omul pe care îl intâlnim pe stradă, la piată, la birou sau în alte locuri, un criminal?

-Am realizat noi că toate acestea pot incurca sistemul de sănătate în a oferi servicii de calitate și rapide celor care o merită pe deplin și care au muncit și învățat în România?

-Am adoptat stilul “business în tot ce mișcă” și asta ne va costa enorm. Ne gândim la bani și ne vindem pe noi înșine și pe copiii noștrii unui sistem cancerizat și fără scrupule.

-Am dorit noi acest capitalism?

-Am dorit noi ca pe prima pagină a ziarelor de mare tiraj din țară să apară împărțirea zonelor de influență între găști țigănești în marile orașe și să ne ținem copiii în casă de frică?

-Am dorit sau dorim noi un Ministru de Interne care să accepte debandada și criminalitatea actuală, care citește presa dimineața și găsește ca stare de normalitate să își vândă sângele propriului copil, care va ieși în stradă cu acești infractori, în favoarea unei pungi cu bani?

-Are acest “capitalism” românesc supapele necesare refulării și echilbrării situației economice în caz de criza?

-Există mentalitatea românească de a adopta măsuri individuale de austeritate în caz de criza?

-Sunt acei europarlamentari români de duzină, EBA, Becali și mulți alții așa ziși politicieni, produse ale capitalismului, sau acest capitalism, ca sistem, catalizează pe un anumit fond social, structurarea scării valorice la nivel de societate în urma unor criterii pe care nu le înțelegem sau nici nu vrem să le intelegem?

-A pus acest capitalism pe fiecare om pe palierul social pe care îl merită, a dat el imaginea evoluției prin scara valorică creată sau a destabilizat și creat imaginea că evoluția va stagna candva?

-Cât și până unde ar putea să ne conducă acești bieți semi-analfabeți și să ne distragă atenția cu poveștile lor din Media?

-Pot apare asemenea specimene cu caracter mai mult decât îndoielnic, într-o societate socialistă bazată pe echitate și dreptate socială?

-Este corect și până când va putea fi acceptată ideea că mase largi de intelectuali, muncitori și țărani onești să se supună circului generat de non valori de notorietate?

Acestea sunt unele dintre întrebările la care trebuie să răspundem, după care ar fi normal să construim un cadru real a ceea ce trebuie făcut.

Ce remarcă putem emite legat de sisteme politice, sociale și economice? -pentru că fără a avea cristalizat un potențial sistem favorabil României și pașii pentru crearea lui, este inutil să purtăm discuții sterile.
Este clar că așa zisul comunism cu regulile lui rigide create de regimul Ceaușescu, prin oamenii din jurul lui, își dorea crearea unei noi naturi umane ceea ce s-a dovedit utopic și s-a întâmplat inevitabilul, chiar dacă o serie de aspecte le regretăm acum și încă mai discutăm de generația care poate spune ”era mai bine” și întradevăr este bine că ea există și poate să ne ofere o alternativă, cel puțin teoretică, din care să alegem.

Capitalismul în schimb, pare că se dorește a fi în opoziție și că dorește binele oamenilor ce trăiesc în acest sistem, dar în realitate, aceia care îl proslăvesc studiază în cele mai mici amănunte natura umană și o speculează în interesul unui grup care acumuleaza averi incredibile, acest sistem speculează natura umană indiferent de palierul social, indiferent de consecințe și crează pârghiile pentru exploatarea individului și sfidarea lui din toate unghiurile.
Capitalismul nu valorifică natura umană în direcția creerii bunăstării pentru popor, ci speculează natura umană în vederea obținerii de câștiguri enorme în favoarea lor, a celor care l-au promovat și celor care au înțeles, fără scrupule, cum trebuie să funcționeze un astfel de sistem, a celor care au caracterul adaptat lipsei de respect față de oameni și în respect față de bani și de crearea de imagine.

Ce a scos la iveală această criza mondială?

A scos faptul că pe treptele cele mai de sus ale economiei și finanțelor americane și pretutindeni în lumea capitalistă, se aflau și se mai află oameni care au dovedit și dovedesc prin jocurile create și valorificarea mentalității oamenilor de rând, că vor să-și mențină puterea și nicidecum să creeze bunăstare pentru poporul lor.

Se discută despre valori, despre IQ-uri, despre “emotional inteligence”, dar nu se discută de nici un test de nesimțire, care ar putea să facă subiectul angajării în cele mai înalte funcții, a unor oameni educați, raționali și inteligenți.

Se discută în lumea finanțelor și în marile companii multinaționale de acest profil, de bonusuri sau de cele mai multe ori de “retention bonuses”, ceea ce s-ar traduce prin bonusuri acordate pentru menținerea unor oameni în diferite posturi în cadrul acelorași companii, dacă se mai pot numi asa, pe pozițiile superioare pe care le-au ocupat și le ocupă având în vedere valoarea lor.

Ce valoare au, ce a adus valoarea lor, care este legătura dintre cunoaștere și moralitate?

Răspunsul vine din publicarea zilnică în ziarele americane și în întreg sistemul capitalist a articolelor cu hoți de miliarde de dolari din lumea financiara, nemaivorbind de acceptarea unor reglementari promovate tacit, care legalizează furatul la drumul mare din bănci și fonduri de investiții, toate pe fondul sărăcirii exponențiale a populației de rând.
Mulți dintre noi ne cunoaștem pe noi înșine după ce acceptăm involuntar procesul de valorificare a noastră și ne ducem în direcții în care în mod normal nu ne-am fi dus în niciodată.

Voi încerca mai departe să dau o orientare mesajului meu și să alegem așa cum arată site-ul, o adevărată variantă pozitivă pentru țara noastră.

Indubitabil trebuie să creem o organizație sau, în final, chiar un partid politic, dar să urmărim în prima fază să fim cunoscuți, să ne manifestăm personalitatea prin discuții civilizate pro și contra și să dovedim că suntem intelectuali, muncitori sau țărani care muncim onest, gândim rațional și suntem dornici de a face o schimbare care se impune fară discuție.

În acest sens aștept de la voi o participare și o colaborare, cât mai activă și idei prin intermediul cărora să ne dovedim eficiența.

Am sesizat la mulți dintre semnatarii e-mail-urilor primite de mine aici în Canada, faptul că mesaje întregi sunt dominate de ura împotriva unor "personalități" ale vieții publice românești sau a sistemului însuși.

Vreau să vă spun că în anumite medii occidentale, unele dintre ele creatoare de imagine, românii sunt văzuți prin comentariile făcute, ca națiunea cu cel mai accentuat simț de autodistrugere, de răzbunare în defavoarea ei și de distrugere a tot ce este în jurul ei, fără a realiza că în tot ce există în România, este o parte din munca oamenilor, din efortul lor, iar pentru refacerea acestora va fi necesar ca ei, românii, să muncească și mai mult și să trăiască frustrări din ce în ce mai mari. Noi trebuie să schimbam planul și să dovedim rațiune și un mod organizat și sincronizat de acțiune.

În primul rând eu văd ca necesare: unitatea noastră ideologică, dorința de colaborare și dorința de a înființa un grup, care să ne reprezinte și față de care să avem respect, în respect față de țară, să fim parte din acest grup și să avem respect pentru liderii acestei structuri al cărei plan îl vom elabora împreună.

Paradoxul pe care îl trăim și despre care ne punem tot felul de întrebări, este cum de occidentul pare atât de pueril și pompează bani îndatorându-ne pe generații, într-un guvern incapabil și niște structuri de stat care de la început par a fi fără șansa de câștig, care par a fi pierderi indiscutabile. Acest paradox se risipește, când ne gândim la efectele pozitive pe care le au aceste împrumuturi, pe termen scurt sau lung, asupra acestor organizații financiare mondiale care ne dau bani, efecte de care ele beneficiază din plin.

Ceea ce este vizibil pentru noi toți, este faptul că Uniunea Europeană ne-a îndrumat către “cămătari” și anume FMI și Banca Mondială, într-un final în care și-a dat seama că la modul cum gândesc guvernanții și conducerile ministerelor, nu se poate ajunge la un nivel de eficientă, ci doar părem dornici de a fi valorificați, iar ei nu văd de ce nu ar face-o. Ne-au dat la cămătari pentru că ei ca "frați" nu ne puteau impune condițiile pe care ni le impuneau "cămătarii". Acest UE a încercat și încearcă să ne disciplineze prin FMI și se pare că va reuși cu așa niște incapabili la conducerea țării. UE are 32% din FMI ,dar nu ne poate distruge atât de repede pe cât poate să o facă FMI.

Ne-au preluat “cămătarii” și au venit cu condițiile lor, care au fost acceptate neclintit de aroganții care ne conduc, fără să se întrebe unde au adus success acești “cămătari”, în ce parte a lumii și ce s-a întâmplat cu economiile care au împrumutat de la ei, care este definiția reală a acestor organizații.

Și aici presa și televiziunea au un rol distructiv determinant.

Ratații de guvernanți au acceptat spunând că este șansa noastră, adoptând unele programe economice și sociale impuse, de o stupiditate fără margini.
Au acceptat să reducă personalul din structurile administrației (guvern), care este drept că reprezentau structuri greoaie și încărcate inutil uneori, dar nimeni nu a pus problema că acești oameni sunt fără șansă, ca și mulți alții, aceasta datorită faptului că segmentul privat al economiei nu are cum să absoarbă atâția oameni.
Dar nu a interesat pe nimeni în a propune un studiu mult mai amănunțit înainte de a lua o decizie crucială ca aceasta și chiar a impune, în condiția acceptării de împrumuturi, ridicarea unor bariere tarifare sau ne-tarifare, încurajarea întreprinzătorilor, oferirea de facilități la export și import și multe altele, toate putând fi subvenționate din fondurile oferite și cu efecte pozitive.
Nimeni din guvernul măscăricilor nu a pus problema educației și construirii de școli, pentru că este evident pentru orice novice în studii economice, că nu se poate întrevede nici o șansă de a rambursa datoriile cu generații de analfabeți și cu o școala la 20 de comune și aceea vai de mama ei, cu copii care parcurg cu bicicleta mai mulți kilometri până la cea mai apropiată școală și cu profesori care trăiesc restrictiv economic de la un salariu la altul, sfidați fiind de nonvalori.
Au uitat acești “domni” parlamentari și politicieni, în general, majoritatea lor provenind din mediul rural, au uitat că o mare parte a valorilor românești care reprezintă mândria neamului nostru, au provenit din mediul rural, mai puțin ei, care conduc actualmente și care în mare parte au fost născuți în mediul rural dar a căror valoare este îndoielnică.

Dacă în socialism țăranul putea să își trimită copilul la școală, chiar și Ceaușescu înțelegând necesitatea școlii, copilul de țăran putând parcurge toate treptele de învățământ și de cele mai multe ori devenind un specialist redutabil, acum acest țăran nu mai are, ca și alte categorii de oameni care muncesc, nici o șansă în a plăti un minim de confort pentru copilul lui cu scopul de a învăța. Ce motivație mai are el, ce simte el și toți cei care nu mai au nici o șansă pentru copiii lor, care nu au șansa să plătească nici măcar cărțile, nemaivorbind de alte cheltuieli generate de procesul de învățământ.

Ce au făcut guvernanții noștri în contact cu aceste instituții financiare mondiale pentru a restabili echilibrul financiar în țară și a îndrepta România pe un drum favorabil?

S-au ploconit și s-au mulțumit că mai au ceva de furat iar o parte din bani să îi redirecționeze prin intermediul firmelor occidentale înapoi în țările de unde au venit sau în țările interesate ca România să împrumute, mai precis să facă jocul occidentului, iar în final omul de rând să trăiască complexul de inferioritate în fața unor agramați și nesimțiți și să plătească nota de plată.

S-a discutat și FMI a impus României o înghețare a salariilor, care poate nu reflectă pe alocuri efortul real în multe domenii în special acolo unde este implicat guvernul, dar acești guvernanți analfabeți nu le-au amintit celor de la FMI că românii care lucrează pentru guvernul României și toți ceilalți intelectuali, muncitori și țărani, cumpără varza din Olanda, ceapa din Turcia, castraveți din Belgia (la prețuri care variază după un curs valutar și acela controlat) și așa mai departe și că în loc să dezvoltăm și să investim într-o  agricultură eficientă pentru ca înghețarea salariilor să nu ducă la un colaps major în bugetul de familie, măscăricii de la guvernare au ales să plece capul la înghețarea salariilor, fără nici un suport de perspectivă, fără să se aibă în vedere o dezvoltare economică prioritara și pe structuri economice existențiale în primul rând.
Probabil ei s-au gândit la mărfurile importate de firmele lor, la diferențele de curs valutar și la alte mecanisme favorabile lor și mai puțin la puterea de cumpărare generată de o înghețare a salariilor, în timp ce noi importăm prostește alimente de bază.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, un alt măscărici al economicului românesc, iese pe postul de radio și tv, și spune că trebuie să respectăm aceste decizii și că trebuiesc dați afară 150,000 de oameni din structurile de stat, acesta fiind ultimul lui cuvânt. Câtă nerușinare!!!. Pentru cine este el trimis acolo să lucreze și pe banii cui stă și huzurește alături de rechinii FMI, acest Tănăsescu? -Răspuns simplu - pe banii poporului pe care îl sfidează.

Alternativa, la ceea ce se întâmplă acum în România, nu poate fi alta, în opinia mea, decât socialismul, care într-un fel sau altul a fost și este îmbrățișat, tacit, chiar de cea mai mare putere economică a lumii și anume SUA, prin Președintele Obama.
Președintele Obama știe și a trăit etapele când SUA a fost o țară cu un pronunțat caracter socialist, în care fiecare avea dreptul la sistemul de sănătate, la un sistem educațional nediscriminator, care a generat valori dintre oamenii săraci, fiecare putea munci în condiții de securitate socială, în care guvernul întindea mâna fiecărui cetățean, nu pentru a-i lua din buzunar, ci pentru a-l ajuta, el a trăit momentele când America era respectată și nu mai este, el a trăit momentele când cu mult mai puțini multimiliardari, țara aceea avea o imagine la care tânjeam cu toții și nu o mai are, a trăit momentul când statul mai conta în contact cu marile companii care acum fac legea și distrug structurile democrat alese ale statului, pentru că ele sunt statul, iar statul propriu-zis trebuie să le ceară lor aprobarea atunci când realizează programe guvernamentale îndreptate către sprijinul populației.
Pentru el va fi foarte greu să realizeze o reală reformă în scurt timp, în cadrul unei structuri extrem de complexe economic și cu mulți oameni îmbogățiți de sistemul de exploatare capitalist a cărui viabilitate, aceștia o văd prin ochelarii fumurii, geamurile limuzinelor și conturile bancare uriașe, dar pentru noi românii, eu cred că încă se mai poate, încă nu s-a ajuns acolo.

Aș vrea să ma fac înțeles, că prin socialism nu identific acest sistem cu cancerizatul PSD din România, sau cu alte mișcări socialiste false sau de stânga cum le place să se autointituleze.
Aceste partide “socialiste” nu au nici o legătură cu socialismul și cu ideologia legată de acest curent politic, ele au legătură numai cu banii și una dintre misiunile noastre de bază și care trebuie să fie punctul de pornire, este să luptăm împotriva falsului socialism în prima fază, care aduce un rău enorm, dupa care să ne continuăm lupta ideologică împotriva acestui capitalism care a adus în timp o inegalitate socială greu de imaginat și pe care urmărește să o amplifice.

O mare temă de discuție, documentată cu cifre, ar fi analiza distrugerii clasei de mijloc în cadrul capitalismului și reformarea ei că o clasa supusă și mulțumită cu puțin, după interesele celor care conduc.

Am trăit aberația alegerilor Europarlamentare. Pe parcursul derulării lor s-a înregistrat un paradox și anume o pierdere în masă a partidelor socialiste europene pe fondul unei crize economice și sociale de o amploare fără precedent, când în mod normal programele acestor partide socialiste ar fi trebuit să fie punctul de plecare în construirea unor noi structuri. economice, sociale și politice.
Acest lucru a fost posibil datorită faptului că pentru o perioadă îndelungată, stânga europeană a intrat în “afaceri” cu o dreaptă care construise jocul minciunii și exploatării cu zâmbetul pe buze, și care i-a pus și pe acești așa ziși socialiști la masa plină cu bucate, rezultate din exploatarea fără milă a forței de muncă internaționale dar și a propriului popor. Ceva similar a fost realizat și în România cu alianța PSD –PD-L.
Au realizat alianțe ce au slăbit încrederea popoarelor în viabilitatea unei mișcări de stânga reale și nu au mai fost în slujba ideilor promovate anterior și a poporului pe care ar fi trebuit să îl reprezinte, în final.
Trebuie să fim de acord că această mișcare de stânga este necesar a fi creată de oameni noi, cu coloană vertebrală, valoare și respect față de cei din jur și de ei însuși, care să își treacă deciziile printr-un filtru numit interes național.

Acești capitaliști adaptați și avari nu acceptă ideea, că această criză este generată de ei, dar mai mult, nu acceptă să facă nici un fel de sacrificii personale și inventează fel de fel de inginerii financiare legalizând corupția și dând șanse din nou clasei exploatatoare de a spolia pe cei ce muncesc din ce în ce mai mult și cu același efect, pe întreg globul și chiar pe propriul lor popor.

Actualul sistem capitalist este un sac cârpit și putrezit la care se mai încearcă a se coase încă un petec, dar după cum se poate vedea, numai simpla întreținere a averilor celor care au acumulat sume uriașe, spun numai întreținerea lor, fără a intra în discuție un proces de acumulare, necesită sume uriașe și ele trebuiesc produse pe spatele și în detrimentul oamenilor de rând, acesta fiind un ciclu fără de sfârșit și cu amplitudini distructive la nivel popular.

Eu voi publica pe acest site aspecte sociale și economice din SUA și Canada în special și mi-aș dori ca intrând în colaborare, să putem să creem un nucleu din ce în ce mai puternic și care să ducă la realizarea unui plan, să aducem informații din toate țările unde românii locuiesc, să dovedim că distanța nu este un impediment și dacă va fi necesar să ne întâlnim într-un grup lărgit în România, atât cei de afară cât și cei din țară. Trebuie să ne facem cunoscuți și să creștem pe zi ce trece, dar prima condiție este să demarăm acest proces.
Procesul economic mondial, în mare dificultate actualmente, se va repercuta cu o violență de neimaginat în economia românească și sunt aspecte întâlnite aici în Canada și în occident în general, care ma îndreptățesc să cred acest lucru, din păcate.

Noi trebuie să gândim o pondere eficientă în cadrul economiei, să avem o vedere de ansamblu atât a realităților românești cât și a tabloului economiei mondiale în cadrul conceptului de globalizare.
Trebuie avut în vedere un echilibru puternic între proprietatea de stat și cea privată, pentru că așa cum am spus, un socialism ca cel înțeles și promovat de regimul Ceaușescu nu mai poate fi în vederile nimănui, dar în același timp trebuie să personalizăm sistemul funcție de tradițiile noastre, cultura, educația, potențialul material și intelectual, etc.

Aș dori ca, în cadrul forumului pe care l-am creat și la care aveți acces, să avem discuții cât mai constructive și civilizate, pe diverse teme, din care să rezulte programul nostru de acțiune.
Apreciez toate mesajele venite pe Internet, din țară și de aici, din Canada, mesaje semnate de personalități că Șerban Huidu ,Mihai Bendeac și alții, dar ceea ce aceste personalități ale vieții publice românești trebuie să înțeleagă, este faptul că avem nevoie de o colaborare directă și deschisă oricui și oricând, ceea ce nu se poate întâmpla cu ei, pentru că nu există nici o modalitate de comunicare în sensul ăsta, poate, pentru că sunt niște personalități și nu pot dezvălui adresele lor de e-mail sau alte modalități prin care să poată fi contactați, însă în mod cert comunicarea trebuie să fie bidirecțională.

Va mulțumesc pentru citirea mesajului introductiv și sper că site-ul meu, și informațiile din cadrul lui, să reprezinte imboldurile care să catalizeze cooperarea pe diverse teme cu finalitate.

Să credem în România, să o iubim așa cum este și să încercăm să facem ceva pentru românii din țară și de pretutindeni, să încercăm ca noi cei de afară să ajutăm cât mai mult și să gândim chiar întoarcerea noastră acolo, lângă părinți, rude și cei plecați dintre noi.

Să înțelegem că statisticile prezentate de instituțiile de stat românești, legate de intrările de bani în țară de la cei care muncesc afară, sunt jigniri aduse celor care nu și-au găsit locul de muncă în țara lor, iar în analiza miliardelor de euro vehiculate ca intrând anual în țară trebuie să se tină cont de sacrificiul făcut de românii care lucrează afară, de lacrimile la despărțire ale părinților, copiilor, soțiilor sau soților rămași în țară, de condițiile grele în care trăiesc cei aflați la muncă afară pentru a strânge acești bani.
Asta este analiza care trebuie făcută, ea trebuie trecută prin aciditatea lacrimilor de despărțire și prin sentimentul acelui om care merge afară să muncească cinstit și care primește o veste tristă de la familie nefiind lingă cei dragi, de la ce cei care iși botează copiii și își înmormântează un membru al familiei fără a avea părinții și rudele lângă ei, care nu au primit sau nu primesc viza.
Asta trebuie să spună guvernul incapabil și lipsit de bun simț pentru a avea adevărata amploare a crizei, nu să discute de câți bani au intrat în țară și să fie bucuroși că nu trebuie să facă nimic pentru creerea acelor locuri de muncă în țară.

Aș vrea să mă bucur că nu suntem o generație pierdută și că putem să demonstrăm maturitatea câștigată și să ne unim în a crea ceea ce de mult timp nu a fost la îndemâna românilor. Eu cred că o putem face și putem începe chiar din momentul acesta, citind și scriind în prima fază.

Cu deosebit respect și mulțumiri, pentru cititorii mesajului meu și cu dorința de a primi de la voi o reacție pe măsura idealului.

sursa :http://www.alternativaromaniei.com