Romania 2012 prognoze....

In anul 2009, economia mondiala s-a confruntat cu cea mai grava recesiune din ultimii 70 de ani, iar dupa o oarecare revenire in 2010, acum o noua criza genereaza ingrijorare, atit pe pietele financiare, cit si in rindul liderilor politici: criza datoriilor suverane, scrie Cristian Orgonas, intr-un text publicat pe blogul lui si in Dilema Veche .

La sfirsitul anului 2008, datoria publica a statelor membre ale Uniunii Europene era de 7,8 mii de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 62,3% din Produsul Intern Brut al Uniunii. La sfirsitul anului 2010, datoria publica a crescut la 9,8 mii de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 80% din PIB.
Cu alte cuvinte, in doar doi ani, datoria publica a celor 27 de tari a crescut cu doua mii de miliarde de euro, multe dintre state inregistrind in aceasta perioada deficite bugetare uriase. Astfel, in 2009, cinci dintre tarile membre - Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia si Marea Britanie - au avut deficite bugetare mai mari de 10% din PIB, recordul fiind inregistrat de Grecia cu 15,4%. In acelasi an, deficitul bugetar al Romaniei a fost de 8,5%.

In 2010, situatia nu a fost cu mult diferita, deficitele bugetare mari generind o crestere semnificativa a datoriilor publice, acestea ajungind in unele cazuri la un nivel evident nesustenabil. Chiar si tari cu economii foarte puternice - precum Germania si Franta - s-au confruntat cu o crestere semnificativa a datoriilor publice - in Germania, spre exemplu, ponderea datoriei in PIB a crescut de la 66,3% in 2008, la 83,2% la sfirsitul lui 2010.

In ultimii ani, cresterea deficitelor bugetare s-a datorat atit diverselor programe de stimulare a economei puse in practica de multe tari, cit si incapacitatii guvernelor de a-si reduce cheltuielile pe masura reducerii veniturilor, la toate acestea adaugindu-se si preluarea la datoria publica a unei parti din pierderile aferente sistemului bancar. In Irlanda, anul trecut, deficitul bugetar a ajuns la 32,4% din PIB, pe fondul zecilor de miliarde de euro alocate de guvern recapitalizarii bancilor, situatie care a generat o crestere a ponderii datoriei publice in Produsul Intern Brut de la 44% in 2008, la 96,2% in 2010. Nici in SUA lucrurile nu stau cu mult mai bine, deficitul bugetar depasind 8% din PIB, in ultimii doi ani.

Revenind la Romania, desi datoria publica a crescut de la 17 miliarde de euro in 2008, la 37 de miliarde de euro in 2010, respectiv de la 13,4%, la 30,8% din PIB, stam totusi bine comparativ cu alte tari, in Uniunea Europeana, doar Estonia, Bulgaria si Luxemburg avind ponderi mai mici.

Cresterea datoriilor inseamna o crestere a riscurilor, iar cresterea riscurilor genereaza invariabil o scumpire a banilor, deci o crestere a dobinzilor. Prin urmare, tarile cu un grad inalt de indatorare si perspective incerte in ce priveste evolutia economica vor gasi din ce in ce mai greu investitori dispusi sa le imprumute la dobinzi rezonabile, iar pentru a recistiga increderea pietelor financiare, guvernele vor fi nevoite sa continue politicile de austeritate care presupun concedieri in sectorul public, inghetarea sau chiar reducerea salariilor si a pensiilor, mai putine ajutoare sociale etc.

Potrivit unor informatii prezentate aici , cele mai multe dintre tarile membre ale Uniunii Europene au luat masuri de reducere a cheltuielilor publice in ultimii trei ani, iar in cazul Greciei, in ciuda masurilor de austeritate, datoriile nu au mai putut fi platite, astfel incit aceasta tara a intrat practic intr-un faliment controlat: datoria publica a fost reesalonata pe termene mai lungi si la dobinzi mai mici, iar creditorii au acceptat o pierdere ce depaseste 100 de miliarde de euro.

Motivele de ingrijorare

In cazul Romaniei, pentru a pastra sub control deficitul bugetar, guvernul a redus salariile in sectorul public, a concediat peste 150.000 de persoane, a inghetat pensiile, a marit taxele si impozitele, largind in acelasi timp si baza de impozitare, masuri care au generat o evidenta nemultumire sociala, dar au readus cheltuielile publice sub control.

Mai departe insa, lucrurile se complica. Iata cinci dintre motivele pentru care tinta de deficit pentru anul viitor este greu de atins:

1) In 2012, Romania trebuie sa-si reduca deficitul bugetar la maximum 2,5% din PIB, de la 4,4% in acest an, ceea ce inseamna o diminuare a cheltuielilor publice cu circa 2,5 miliarde de euro. Or, in conditiile unei economii slabite, aceasta reducere va fi greu de realizat.

2) Pierderile companiilor de stat au ajuns la 1 miliard de euro anul trecut si, cum aceste pierderi sint incluse in deficitul bugetar, perpetuarea lor in anii urmatori nu va face decit sa reduca si mai mult marja de manevra a Guvernului. O alta incertitudine este legata de datoriile pe care statul le are catre bugetari, suma ce se ridica la 9 miliarde de lei, sau 1,6% din PIB, aici fiind vorba in primul rind despre cele 6 miliarde de lei datorate profesorilor (am scris despre acest subiect aici ). Guvernul intentioneaza sa esaloneze plata acestor sume pina in 2016, propunere cu care sindicatele nu au fost de acord.

3) Economia romaneasca a iesit din recesiune datorita industriei exportatoare, dar in trimestrele viitoare, reducerea ritmului de crestere economica in tarile dezvoltate - Germania, Italia si Franta reprezinta destinatia a 40% din exporturile romanesti - ne va afecta inevitabil si pe noi, prognozele oficiale de crestere economica pentru 2012 fiind recent ajustate de la 3,5-4%, la doar 2%.

4) Pietele financiare sint extrem de tensionate, ceea ce a determinat deja o crestere a dobinzilor la care statul roman se poate imprumuta, prima de risc a Romaniei depasind recent 400 de puncte, comparativ cu mai putin de 300 de puncte, in urma cu un an. Practic, cheltuielile Guvernului cu dobinzile vor continua sa creasca in perioada urmatoare, asta dupa ce in primele opt luni din 2011 au ajuns deja la 6 miliarde de lei, in crestere cu 24% fata de aceeasi perioada a anului 2010. Mai mult, potrivit unei analize a UniCredit, necesarul de finantare a statului va creste de la 16,7 miliarde de euro in 2011, la 22,4 miliarde de euro in 2012, si 21,6 miliarde de euro in 2013, doar circa 10% din acest necesar urmind a fi acoperit prin imprumuturi externe. Or, daca statul va lua din ce in ce mai multi bani de la bancile romanesti, vor ramine din ce in ce mai putini bani pentru creditarea economiei.

5) Nu ar trebui sa uitam ca 2012 va fi an electoral si, in ciuda asigurarilor date de dl Emil Boc, este putin probabil ca Guvernul sa nu dea drumul la robinetul cheltuielilor publice.

Motivele de optimism

Dincolo de aceste ingrijorari, exista si citeva motive care ne pot face sa speram ca situatia din 2009-2010 nu se va mai repeta:

1) Este putin probabil ca economia romaneasca sa intre din nou in recesiune, mult mai probabila fiind o performanta similara celei din acest an, respectiv o crestere economica de pina la 2%.

2) Criza datoriilor suverane ne-a prins mai bine pregatiti decit am fost in 2009-2010, deficitul bugetar fiind acum relativ tinut sub control.

3) Putem compensa o parte din impactul generat de noua criza prin cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene. Uniunea Europeana ne-a pus la dispozitie 20 de miliarde de euro in perioada 2007-2013, suma din care pina acum am cheltuit efectiv doar 4%. Pentru a mari rata de absorbtie, Guvernul a infiintat un Minister al Afacerilor Europene condus de dl Leonard Orban, tinta noului ministru fiind cheltuirea, pina la sfirsitul anului 2012, a peste 3 miliarde de euro, suma echivalenta cu peste 2% din PIB.

Criza datoriilor suverane va afecta in mod sigur si economia romaneasca, insa spre deosebire de ce s-a intimplat in urma cu doi ani, acum putem absorbi mai usor socurile externe. Pe de alta parte, indiferent de criza si de ceea ce se intimpla in alte tari, Romania trebuie sa continue sa-si restructureze sectorul public:

• companiile de stat reprezinta o uriasa gaura neagra, iar pierderile anuale de zeci sau chiar sute de milioane de euro ale SNLO sau CFR nu mai pot fi tolerate;
• avem in continuare prea multi bugetari, iar atit timp cit numarul lor nu se reduce semnificativ, revenirea la salariile de dinainte de iulie 2010 va ramine un obiectiv greu de realizat;
• statul roman cheltuie anual 7 miliarde de euro cu achizitia de bunuri si servicii, suma din care cel putin 10-15% este deturnata prin acte de coruptie;
• lupta impotriva evaziunii fiscale trebuie sa continue, rezultatele obtinute pina acum fiind cel mult mediocre.

Bancă Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere prognoză de creștere economică a României în 2012, la 1,1%, de la estimarea de 3,8%, din iulie, în timp ce prognoză de creștere pentru 2011 a fost redusă de la 1,9%, în iulie, la 1,5%.

Astfel, pentru anul viitor, BERD ia în calcul o încetinire a dezvoltării economice a țărilor
emergente, în contextul crizei datoriilor publice, care afectează revenirea de după criză
financiară globală din 2008-2009. Perspectivă s-a înrăutățit cel mai mult pentru Albania, România
și Serbia, care sunt cel mai expuse la economia Greciei. 

Șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara la sfârșitul lui septembrie că riscurile
că România să între în recesiune în 2012 au crescut, iar Fondul își va revizui în scădere
prognoză privind avansul economic al țării noastre.  
"Au crescut riscurile ca România să reintre în recesiune în 2012, însă pe moment nu există nici
un risc semnificativ de revenire a contracției. Aș spune, mai degrabă, că riscul este cc avansul
economic să încetineasca”, a afirmat Franks.

preluare din ziare