A fost criza financiară o schemă Ponzi?

Inainte de toate citeva considerente :

Schema Ponzi are la baza cateva elemente fara de care nu ar putea functiona si creste:

1. Auto-iluzionarea
Credinta (neintemeiata) a oamenilor ca banii lor sunt investiti intr-o afacere care produce profituri record.
De fapt, clientii sunt platiti – daca sunt platiti! - din banii altor creduli, ceea ce atrage alti si alti naivi ai caror bani vor fi folositi pentru cei dinaintea lor s.a.m.d.  pana cand schema se prabuseste din cauza datoriilor acumulate sau a retragerii unora din “investitori”.
Nu exista nici o investitie in nici un instrument-minune cu denumire complicata care sa fie de zeci de ori mai eficienta ca investitiile traditionale.
Nu exista nicio descoperire care produce saci de bani peste noapte. Nu exista niciun joc de intrajutorare care sa nasca venituri colosale. Nu exista bani fara munca!
2. Reinvestirea
Profitul obtinut de primii “investitori” intr-o schema piramidala ii face “investitori” sa revina si sa isi reinvesteasca banii obtinuti dupa prima “runda”.
3. Zvonurile
Vestea castigurilor record zboara si aduce noi si noi “investitori” ai caror bani sunt folositi pentru a-i plati pe cei dinaintea lor.
4. Comoditatea
Schemele Ponzi se bazeaza inainte de toate pe ignoranta si lipsa de documentare de orice fel a oamenilor care inca mai cred in investitii minune.
Oricand ti se face o oferta de investitie, investigheaza! Nu te lasa buimacit de denumiri necunoscute, cuvinte grele si concepte complicate pe care nu le-ai putea repeta. Nu investi in ce nu intelegi. Nu crede ca intelegi pana nu poti explica si controla intreg procesul care iti aduce banii.
5. Lacomia
Schemele piramidale prospera datorita lacomiei celor care, chiar daca au obtinut profituri semnficative o data, vor sa profite iarasi si iarasi de o reteta care pare (si este) incredibila. Isi anunta si prietenii, si familia si ajung sa raspandeasca paguba.  
Oricat de bine crezi ca stii sa-ti feresti banii de impostori dupa istoriile FNI si Caritas, schemele Ponzi sunt mai actuale ca oricand chiar si in tari mult mai avansate economic.
Cu aparitia unor instrumente financiare complexe si greu de inteles, oamenii devin din ce in ce mai convinsi, in mod eronat, ca este firesc sa nu inteleaga termeni financiari noi si modul de functionare a investitiilor pe care le fac.
Americanul Bernard Madoff a cauzat la finalul anului trecut o paguba estimata initial la peste 50 de miliarde de dolari – cea mai mare din istoria lumii.
Financiar vorbind, de cate ori ceva pare prea frumos ca sa fie adevarat, asa si este - neadevarat (minciuna, inselatorie).
De ce schemele piramidale se numesc si scheme Ponzi?
In cinstea parintelui escrocheriilor de acest fel, Charles Ponzi, omul care cu vorbe dulci, gogosi si cafea a reusit sa lase fara milioane de dolari mii de “investitori” americani creduli. 
In Romania s-ar putea numi scheme Caritas, o inselatorie de 1 miliard de dolari.
Criza financiară izbucnită în 2008 poate fi asemănată cu o schemă Ponzi, o escrocherie financiară gen Madoff (sau FNI şi Caritas în variantă autohtonă), este concluzia, puţin şocantă poate, a economistului american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel.

Schema frauduloasă Ponzi, după numele escrocului italian cu acelaşi nume de la începutul secolului trecut, presupune amăgirea investitorilor cu returnarea unor câştiguri rapide mult mai mari decât cele obişnuite de pe piaţă, dar care erau plătite nu din profituri obţinute real prin diverse investiţii ci chiar din banii aceloraşi investitori, cu condiţia ca numărul acestora să crească permanent. O astfel de „roată” este, fireşte, destinată eşecului, întrucat plăţile ce trebuie făcute investitorilor ajung la un moment dat să depăşească încasările.

Cum a funcţionat schema Ponzi în sistemul financiar? Expansiunea puternică a băncilor, care s-au întrecut în a acorda credite, a determinat o continuă apreciere a valorii activelor, principalul element de atracţie a investitorilor, care a ascuns astfel riscurile reale: unul dintre exemple este faptul că bula imobiliară a mascat riscul creditelor tip subprime din SUA. Mai devreme sau mai târziu, un astfel de balon se va desumfla, la fel ca într-o schemă Ponzi, şi totul se va prăbuşi.

De fapt, chiar Bob Shille, în celebra carte „Irrational Exuberance” a subliniat că un balon (bubble) este, de fapt, o schemă Ponzi, care nu necesită un act de fraudă deliberat însă are aceleaşi consecinţe.

cite ceva despre criza actuala :

Ce s-a întâmplat în perioada dintre 1980 şi 2008? În locul unui sistem financiar în care profiturile au fost realizate în lipsa competiţiei, a apărut un sistem în care profiturile s-au creat prin dezinformare şi percepţii greşite.

Inovaţia financiară a creat active, în special obligaţiuni garantate cu active (asset-backed securities), care au fost considerate multă vreme, în mod gresiv, ca fiind sigure şi evaluate ca atare. Astfel a operat sistemul financiar: s-a împrumutat ieftin pe baza respectivelor obligaţiuni considerate sigure şi a investit câştigurile în active care păreau să aducă randamente ridicate, ceea ce nu se întâmpla în realitate. Aşadar o uriaşă, neintenţionată (chiar dacă nu în intregime, totuşi) schemă Ponzi, care în final a clacat. Iar fără o reformă radicală, se va întâmpla din nou, consideră Krugman.

Acesta face şi o asociere cu problema pesos-ului mexican din anii 70, când respectiva monedă avea un curs fix faţă de dolar, însă dobânda titlurilor de stat mexicane era mult mai mare decât a celor americane, întrucât investitorii considerau că există un risc de depreciere, cu toate că probabilitatea era destul de redusă.

Astfel că investitorii puteau obţine uşor câştiguri aparent sigure: împrumutau dolari cu dobânzi mici, îi schimbau în pesos şi cumpărau obligaţiuni mexicane. La scadenţă, încasau profitul în pesos, îl schimbau în dolari la aceeaşi valoare, cursul fiind fix, şi astfel obţineau un profit garantat.

Cu toate acestea, la un moment dat moneda mexicană a fost lăsată sa floteze liber faţă de dolar şi a urmat o inevitabilă depreciere.

Concluzile le trageti voi .