vineri, 14 septembrie 2012


Culoarea mineralelor si a urmei acestora

       Dupa aspectul cristalelor, prima dintre proprietatile care ajuta la identificarea mineralelor este culoarea. Astfel, mineralele principale au urmatoarele culori:
- alb: cuart, calcit, dolomit, talc, gips, feldspat;
- argintiu: argint nativ;
- galben pai: pirita;
- galben: sulf nativ;
- auriu: aur nativ;
- roz: cuart varietatea roza, rodocrozit, ortoza;
- rosu: hematit, granat, cupru nativ;
- brun: siderit, goethit;
- violet: fluorina, ametist;
- bleu: turcoaz;
- verde: clorit, serpentinit, apatit, olivina;
- cenusiu-plumburiu: grafit, galena, hematit;
- negru ori gri metalic: magnetit.
       Urma unui mineral se obtine prin frecarea acestuia pe o placuta de portelan mat, de culoare alba. Culoarea urmei lasate pe albul mat al portelanului poate fi de exemplu: brun rosie la hematit; gri-plumburie la grafit, gri-neagra la pirita si neagra verzuie la calcopirita
Pe baza compozitiei chimice si a structurii lor, cele peste 3000 de minerale cunoscute in natura pana in prezent (anual mineralogii descopera alte noi minerale) pot fi clasificate in clase, subclase, grupe etc. Avand in vedere timpul limitat pe care il am, voi prezenta aici doar clasele mari si mai rar subclasele si grupele. Acestea sunt:
Clasa elementelo nativeaurargintplatinacuprusulfcarbon care e reprezentat prin diamant si grafit.Aceste elemente pot sa participe impreuna cu altele si la alcatuirea altor minerale.
Clasa sulfurilor si sulfosarurilor cuprinde numeroase minerale cu importanta economica pentru extragerea unor metale, constituind minereuri: blenda, calcopirita, pirita, stibina, galena.
Clasa oxizilor si hidroxizilor cuprinde in primul rand gheata si apoi o serie de minerale de mare importanta economica din care amintesc corindonul, rutilul, hematitul, magnetitul si goethitul, ultimile trei fiind principalele minereuri din care se extrage fierul.
Clasa halogenurilor din care face parte sarea gema sau halitul cu pondere si importanta vitala, apoi silvinasi fluorina.
Clasa sarurilor oxigenate, cuprinde numeroase subclase cum sunt:
carbonatii – calcitul, dolomitul, sideritul, rodrocrozitul;
sulfatii – baritina, anhidritul, si gipsul;
- fosfatii – apatitul si turcoazut;
silicatii – olivina, granatii, piroxeniiamfibolii – antofilitul, hornblendacaolinitul, serpentina, talculcloritul, smectitul, muscovitul sau mica albabiotitul sau mica neagra;
* grupa silicei sau cuartul – cristalele transparente de cuart (cristalul de stanca), varietati de ametist(violet), citrin (galben), prasen (verde), aventurin (rosu), morion (fumuriu), cuartul fin cristalizat, calcedoniapoate avea diferite culori, iar cand culorile sunt dispuse in bemzi paralele, concentrice varietatile de cuart microcristalin se numesc agat si onix iar varietatea amorfa si hidratata de cuart este opalul;
o grupa aparte de aluminosilicati il constituie feldspatii, in special cel potasic cu trei tipuri de simetrie: triclunic – microclinul, monoclinica - sanidin si ortoza cu simetrie tranzitorie intre cele doua si frecventa mare in rocile magmatice. Prin amestecul izomorf intre anortit si albit se formeaza feldspatul plagioclaz. Mai e de mentionat aici ultimii aluminosilicati acestia fiind zeolitii si natrolitul.


Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Daily Calendar