sâmbătă, 5 februarie 2011

Timbrului verde: "Capusa" de zeci de milioane de euro la nivel national?

 

EXCLUSIV. Acuzatii dure asupra Timbrul verde te costa doar cativa lei in plus cand cumperi un televizor, laptop, frigider, practic orice intra in priza. Il platesti si dormi linistit. Dar te-ai intrebat vreodata ce se intampla cu banii tai? Cat de multi se strang, cine ii controleaza si, cel mai important - intr-adevar se cheltuie pentru reciclare? O ancheta realizata in premiera pe acest subiect, de catre DailyBusiness.ro, dezvaluie numeroase semne de intrebare si acuzatii dure de escrocherie.

Inainte de toate, sa stabilim despre cati bani discutam. Daca tragem linie si adunam, "maruntisul" alocat la fiecare achizitie de produse EEE (electrice, electrocasnice si electronice) se strange intr-o "gramajoara" frumusica la final de an. Intre 15 si 20 de milioane de euro sunt colectati anual de la consumatori din timbrul verde, adica la fel de mult cat valoreaza, sa spunem, piata de publicitate online din Romania. Valoarea este confirmata de mai multe companii implicate direct in sistem. Unanimitatea insa se incheie brusc cand ajungem la intrebarea "ce se intampla cu banii?"

** Sistem-capusa

** Prima privatizare a taxelor din istorie

** Vizibil imoral

Acestea sunt doar trei dintre acuzatiile aduse sistemului de colectare a banilor, de catre oameni din afara lui, dar din interiorul fenomenului IT&C. Cu alte cuvinte, oameni care vand produse, strang bani de la consumatorii finali si ii trimit mai departe pe "lant" catre organizatiile care, teoretic, se ocupa de reciclare. Acesti oameni acuza faptul ca urma banilor se pierde in ceata.

Cum functioneaza "lantul"

Partea vizibila, pe care toata lumea o cunoaste, este eticheta din magazin. Pe langa pretul produsului, cativa lei se adauga pe post de "timbru verde", "taxa eco" sau alta denumire similara. Consumatorul este informat ca acesti bani vor fi folositi la reciclarea produsului, atunci cand acesta va "imbatrani" si va fi aruncat.
Asociatiile colective se afla la capatul traseului banilor platiti de consumatori pe post de "timbru verde". Mai departe, destinatia banilor este neclara
Asociatiile colective se afla la capatul traseului banilor platiti de consumatori pe post de "timbru verde". Mai departe, destinatia banilor este neclara

Mai departe, banii urmeaza un traseu sinuos. Comerciantul ii vireaza producatorului (sau importatorului), iar acesta ii trimite mai departe, catre destinatia finala: una din organizatiile de gestionare colectiva a fondurilor pentru reciclare (vezi imaginea alaturata sau da click aici). Cele mai cunoscute sunt Ecotic, Rorec, Environ sau Recolamp. Daca pe "lant" se afla si reselleri, ei au aceeasi obligatie: sa colecteze si sa vireze mai departe banii. In concluzie, sistemul este extrem de similar cu cel al colectarii TVA. Diferenta intervine insa la destinatar: daca in cazul TVA la "primire" este statul, in cazul timbrului verde, desi multa lume are impresia ca vorbim tot de o taxa a statului, in realitate banii sunt receptionati de organisme private. Aceste organisme private se ocupa, de obicei prin subcontractare, de activitatea efectiva de reciclare.

"Asta nu e reciclare, ci colectare de bani"

Unul dintre cei mai vocali contestatari ai sistemului "timbrului verde" este Virgiliu Raducanu, actionarul principal al Romsoft, firma care detine lantul de magazine Depozitul de Calculatoare.

"Au facut prima privatizare a taxelor din istorie", spune Raducanu. "Sistemul de colectare a taxelor a fost transferat unei structuri private". Ba mai mult, el spune ca reciclarea este un sistem lucrativ, care atunci cand tragi linie aduce bani, nu consuma, deci asocierea unei taxe sub forma de timbru verde este total nejustificata.

"Sistemul e ilegal, vizibil imoral si criminal la adresa romanilor. E un sistem-capusa si mult mai mult de atat", spune Raducanu.

"Au inventat o taxa privata", sustine si Dan Antonescu, proprietarul firmei bucurestene de servicii IT&C Digitronix.

Cine sunt "ei"? Atat Raducanu, cat si Antonescu, se refera la Ecotic, prima asociatie de gestionare a banilor pentru reciclare aparuta in Romania, la putin timp dupa introducerea legislatiei aferente, la finalul anilor '90. "Aparand legislatia asta, Ecotic s-au gandit sa-si faca o afacere care nu e reciclare, ci colectare de bani", acuza Antonescu.

Ecotic nu este singura organizatie de gestiune colectiva a sumelor destinate reciclarii. Alte asociatii, aparute ulterior, sunt Rorec, Recolamp sau Environ.

Si Alexandru Panait, directorul general al furnizorului de echipamente IT&C Ral Computers, cu afaceri de 6,5 mil. euro in 2009, critica sistemul timbrului verde. El a incercat sa se achite singur de obligatia de reciclare, fara ca firma lui sa mai apeleze la organizatiile colective, insa spune ca legea e facuta in asa fel incat acest lucru este practic imposibil.

Legea solicita ca firmele care se ocupa pe cont propriu de reciclare sa aiba un punct de prezenta pentru colectarea deseurilor in toate orasele, fie mari, fie mici. "Peste tot, deci", spune Panait, care observa ca atunci cand a aparut legea, primii care au inceput activitatea stiau deja ce trebuie sa faca, erau pregatiti. "Ei strang bani acum, iar obligatiile (de reciclare - n.r.) si le indeplinesc mai incolo. Este legal, dar e clar un sistem-capusa", crede el.

Legislatia a devenit intre timp si mai restrictiva. Vechea hotarare de guvern care reglementa domeniul reciclarii (448 din 2005) a fost inlocuita la inceputul lunii noiembrie 2010 de o noua hotarare (1037). Una din putinele modificari spune ca firmele care nu sunt membre intr-o organizatie colectiva vor fi nevoite sa depuna garantii bancare pentru toate produsele pe care le pun in vanzare. Cu alte cuvinte, daca vinzi produse EEE, devine o adevarata bataie de cap sa nu fii membru intr-o organizatie colectiva. Unde bate noua lege? Cel mai probabil, isi propune sa ii aduca la lumina pe cei circa 60% dintre importatori care, conform unor opinii din piata, in prezent nu sunt membri ai organizatiilor colective si nu este clar daca si cum isi indeplinesc obligatiile de reciclare.

Viitorul suna bine pentru organizatiile de reciclare colectiva, care si-ar putea vedea listele de membri crescand masiv in urmatoarele luni. Acest lucru nu inlatura insa acuzatiile de lipsa de transparenta in privinta modului in care sunt utilizati banii colectati din piata.

La ce sunt de fapt folositi banii?

In vara anului 2010, cand DailyBusiness.ro a inceput documentarea pentru acest subiect, una din banuielile celor care critica sistemul timbrului verde era ca banii destinati reciclarii sunt folositi pentru campanii de reduceri (celebrele buy-back) ale unora dintre retaileri.

Banuiala lor s-a dovedit corecta. Anumiti retaileri, aflati in relatii de buna colaborare cu cei care administreaza banii din timbrul verde, au beneficiat de-a lungul timpului de sume care au finantat campanii de discounturi, lasandu-i astfel "in offside" pe concurentii care nu aveau acces la sistem.


Un exemplu este cel al retailerului Altex. In vara lui 2010, Cristian Moanta, directorul de marketing al Altex, declara pentru DailyBusiness.ro ca actiunile buy-back sunt finantate "in trei", banii provenind de obicei in mod egal de la Altex, de la producatorul sau importatorul bunurilor subventionate si de la organizatia de reciclare (Rorec, Ecotic). Ba mai mult, banii din timbrul verde asigurau inclusiv finantarea unor activitati de comunicare outdoor, spunea Moanta. Cu alte cuvinte, Altex isi finanta reducerile comerciale si publicitatea stradala din banii alocati timbrului verde, care ar fi trebuit sa mearga exclusiv spre reciclare.

Intrebat daca alti retaileri, care nu sunt parte din organizatiile colective, nu sunt dezavantajati de faptul ca Altex primeste bani din "pusculita" timbrului verde pentru a-si finanta campaniile de reduceri, Moanta a replicat: "Si eu ce sa le fac, sa nu beneficiez eu?"

Dupa ce, in toamna, Consiliul Concurentei a anuntat ca investigheaza practicile de acordare a discounturilor in sistemul buy-back, reprezentantii Altex n-au mai facut niciun comentariu pe acest subiect. Investigatia Concurentei a inceput de la Ecotic, insa a fost extinsa si catre celelalte organizatii colective de reciclare, a spus pentru DailyBusiness.ro Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. "Ne e teama ca sistemul faciliteaza schimbul de informatii intre participanti", a spus Chiritoiu, acest lucru putand duce la "intelegeri cu privire la preturi in dauna consumatorilor".


Contactati de catre DailyBusiness.ro, reprezentantii Ecotic au admis ca au fost parte din sistemul buy-back al Altex. Cu toate ca oficialii Altex au confirmat in vara lui 2010 ca procedura era inca in desfasurare, reprezentantii Ecotic sustin ca au iesit din "schema" undeva in 2008. Ei mai spun ca dupa ce autoritatile au atentionat, in primavara lui 2009, ca sistemul nu este corect, au incetat sa mai fie implicati in astfel de scheme de finantare. De altfel, chiar in vara anului trecut, Ecotic si alte doua organizatii de reciclare au trimis o scrisoare deschisa spre autoritati in care denuntau buy-back-ul, "un fenomen nociv si inca perpetuat in cadrul lanturilor de retail".

Ecotic nu este singura asociatie care a contribuit la sistemul buy-back. Un alt exemplu este Rorec. Intrebata daca atunci cand ajuta cu bani un producator sa faca o campanie promotionala asociatia Rorec nu ii dezavantajeaza pe altii, reprezentanta asociatiei, Andreea Idriceanu Calev, spune ca nimeni "nu e dezavantajat. Oricine poate deveni membru (Rorec - n.r.) si sa beneficieze". Declaratia a fost facuta de asemenea in vara anului 2010, cand ancheta Consiliului Concurentei inca nu era cunoscuta, iar Idriceanu admitea ca pana atunci "nu s-a pus aceasta problema" (a concurentei neloiale intre retailerii care beneficiau de suport financiar din banii alocati timbrului verde - n.r.). Contactata la finalul lunii ianuarie 2011, Calev a declarat ca nu poate spune daca in prezent, in cadrul Rorec, mai continua sau nu practica finantarii sistemului de promotii comerciale din banii care provin de la "timbrul verde".

Timbrul verde, o notiune care nu apare in legislatie

Virgiliu Raducanu, seful lantului de magazine Depozitul de Calculatoare, arata spre mai multe de cutii de carton depozitate in biroul sau. Acolo, aproximeaza el, se afla 1.065 de kilograme de documente. "Si mai trebuie sa strang vreo 1.000 de kilograme". Ce reprezinta hartiile? "Toate facturile emise de noi in trimestrul patru din 2007, din care se vede ca nu am colectat timbru verde".

Ideea pe care Raducanu o sustine cu tarie este ca timbrul verde nu este obligatoriu. "Daca il strangi (de la clientul final - n.r), atunci da, trebuie sa il dai mai departe (spre organizatiile colective - n.r.). Dar nu esti obligat sa il strangi".

De altfel, denumirea de timbru verde, taxa verde si alte denumiri similare nu apar nicaieri in legislatie, ci au fost introduse in limbajul comun de catre organizatiile colective, in statutele lor de infiintare. Legislatia spune doar ca producatorii si importatorii sunt datori sa finanteze reciclarea, si ca pot sa informeze consumatorul de costurile reciclarii, fara sa precizeze daca au sau nu dreptul sa-si recupereze banii din buzunarele consumatorului final.

Exista si firme care au refuzat sa colecteze timbrul verde, cum este Digitronix-ul lui Dan Antonescu. "Le-am spus la un moment dat tuturor furnizorilor sa scoata de pe facturi campul in care era trecut timbrul verde, pentru ca noi nu suntem membri in nicio organizatie colectiva". Unii, cei mai multi, au inteles, "si-au schimbat softul ERP si au eliminat timbrul verde de pe factura. Cu altii am fost nevoiti sa intrerupem colaborarea, insa acest lucru ne afecteaza deoarece clientii nostri pierd astfel accesul la anumite branduri", povesteste Antonescu.

El mai spune ca firma sa nu ar avea pierderi financiare daca s-ar afilia in "lantul" care transporta banii de timbru verde platiti de consumatorul final catre organizatiile colective, pentru ca n-ar insemna decat sa vireze timbrul verde mai departe dupa ce il incaseaza, insa refuza sa faca acest lucru "din principiu".

Un alt amanunt interesant este faptul ca cei doi mari operatori de telefonie mobila, Orange si Vodafone, nu aplica timbru verde telefoanelor mobile pe care le comercializeaza.

preluare :DailyBusiness.ro

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Daily Calendar