Netrebnicii care ne conduc. Din ciclul: “Altii mai prosti ca noi…mai rar!” sau “Tampiti am fost si tot asa am ramas!”
Ce cauta aceste elemente nesanatoase in viata publica a statului? Ce cauta acesti oameni care pe calea statului voiesc sa castige avere si onori, pe cand statul nu este nicaieri altceva decat organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste papusi care doresc a trai fara munca, fara stiinta, fara avere mostenita, cumuland cate trei, patru insarcinari publice dintre care n-ar putea sa implineasca nici pe una in deplina constiinta? Ce cauta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un sir de limba romaneasca, care n-are atatea cunostinte pozitive pe cate are un invatator de clase primare din tarile vecine si care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic si om de stat?
Ce cauta? Vom spune noi ce cauta.
Legile noastre sunt straine; ele sunt facute pentru un stadiu de evolutiune sociala care in Franta a fost, la noi n-a fost inca. Am facut strane in biserica nationalitatii noastre, neavand destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sa constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghiosii si haimanalele, oamenii a caror munca si inteligenta nu plateste un ban rosu, starpiturile, plebea intelectuala si morala.
Arionii de tot soiul, oamenii care risca tot pentru ca n-au ce pierde, tot ce-i mai de rand si mai injosit in orasele poporului romanesc. Caci, din nefericire, poporul nostru sta pe muchia ce desparte trei civilizatii deosebite: cea slava, cea occidentala si cea asiatica si toate lepadaturile Orientului si Occidentului, grecesti, jidovesti, bulgaresti, se gramadesc in orasele noastre, iar copiii acestor lepadaturi sunt liberalii nostri. Si, cand lovesti in ei, zic ca lovesti in tot ce-i romanesc si ca esti rau roman…
Liberalii sunt smantana si temeiul Romaniei, noi suntem niste ramasite din vechile populatiuni autohtone, care nu merita sa fie bagate in seama. De! iertati-ne, boieri Arionesti si Caradesti, ca ni s-a parut si noua, biet, ca traim in tara noastra si avem de zis o vorba. Iertati-ne pentru ca nu bagasem de seama ca suntem in Bulgaria, iertati-ne apoi ca n-am voit sa ne batem pentru bietii greci si bulgari.
Dar acum, de ne veti fi iertat sau nu, sa stam de vorba gospodareste si sa va intrebam ce poftiti d-voastra? Si, ca sa stim ca aveti dreptul de a pretinde, sa intrebam ce produceti? Aratati-ne in Adunarile d-voastra pe reprezentantii capitaliilor si fabricelor mari, pe reprezentantii clasei de mijloc care sa se deosebeasca de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, si ale „Romanului” si de fabrica d-voastra de palavre din Dealul Mitropoliei?…
Ciudata tara, intr-adevar! Pe cei mai multi din acesti domni statul i-a crescut, adica i-a hranit prin internate, ca dupa aceea sa-si castige, printr-un mestesug cinstit, painea de toate zilele.
Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. Dupa ce acesti domni si-au mantuit asa-numitele studii, vin iar la stat si cer sa-i capatuiasca, adica sa-i hraneasca pana la sfarsitul vietii. Dar nu-i numai atata.
Domnia lor vor sa faca pe boierii. 3–4–500 de franci pe luna nu-i linistesc si nu-i fac sa se puie pe munca pentru a deveni folositori natiei de pe spinarea careia traiesc. Sunt nascuti pentru lucruri mai inalte, pentru deputatii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune in Academie, tot lucruri mari la care cinstitii lor parinti, care vindeau braga si rahat cu apa rece sau umblau cu patrafirul si sfistocul din casa-n casa, nici nu visasera si nici n-aveau dreptul sa viseze, caci nu dadusera nastere unor feti-frumosi cu stele-n frunte, ci unor baieti grosi la ceafa si tarzii la minte, de rand, adesea foarte de rand.
Caci, din doua una: sau acesti oameni sunt toti genii si, prin „calitatea” muncii lor intelectuale, merita locul pe care-l ocupa, sau, neproducand nici o valoare, nereprezentand nici un interes general decat pe al stomacului lor propriu, trebuie reimpinsi in intunericul ce li se cuvine.
Tarani? Nu sunt. Proprietari nu, invatati nici cat negrul sub unghie, fabricanti – numai de palavre, meseriasi nu, breasla cinstita n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete desarte, lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o compensa prin nimic, ciocoi boierosi si fudui, mult mai infumurati decat coboratorii din neamurile cele mai vechi ale tarii.
De acolo pizma cumplita pe care o nutresc aceste nulitati pentru orice scanteie de merit adevarat si goana inversunata asupra elementelor intelectuale sanatoase ale tarii, pentru ca, in momentul in care s-ar desmetici din betia lor de cuvinte, s-ar mantui cu domnia demagogilor.
Intr-adevar, cum li s-ar deschide oamenilor ochii cand unul le-ar zice: „Ia stati, oameni buni! Voi platiti profesori care nici va invata copiii, nici carte stiu; platiti judecatori nedrepti si administratori care va fura, caci nici unuia dintr-insii nu-i ajunge leafa. Si acestia va ametesc cu vorbe si va imbata cu apa rece.
Apoi ei toti poruncesc si nimeni n-asculta. Nefiind stapan care sa-i tie in frau, ei isi fac mendrele si va saracesc, creandu-si locuri si locusoare, deputatii, primarii, comisii si multe altele pe care voi le platiti pesin, pe cand ei nu va dau nimic, absolut nimic in schimb, ci din contra va mai si dezbraca, dupa ce voi i-ati intolit. N-ar fi mai bine ca sa stapaneasca cei ce n-au nevoie de averile voastre, avand pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care, prin mintea lor bine asezata, va platesc ce voi cheltuiti cu dansii?
De aceea, alungati turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic si n-au nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogati, nu stiu nimic si vreau sa va invete copiii, si n-au destula minte pentru a se economisi pe sine si voiesc sa va economiseasca pe voi toti. Mihai Eminescu, din ciclul “Icoane vechi si icoane noua”
Comentariu Rumania Military:
In mod normal nu mi-as permite sa adaug ceva la un articol sau fraza scrisa de Mihai Eminescu, dar simt nevoia unei completari fata de situatia de astazi a societatii romanesti, in oglinda cu ceea ce a scris acum 135 de ani, poate cel mai mare exponent al romanismului si al culturii romane, din toate timpurile.
Citim, care mai avem acest “prostesc” obicei, Eminescu, citim Caragiale, citim istorie si in toate aceastea intalnim situatii si personaje foarte cunoscute. Grotescul politic si social in care astazi suntem scufundati, nu este un lucru nou in societatea romaneasca si nici perioada de dinainte de 1947, idealizata de unii, nu este nici pe departe chiar ceea ce pare, ci dimpotriva, suntem prinsi intr-un vartej al istoriei, suntem blestemati sa ne retraim greselile, pentru ca asa cum spune axioma: “Cei care nu invata din istorie (sau din greselile trecutului, as spune eu), sunt blestemati sa le retraiasca!”
Aceeasi camarila politica cu fix aceleasi obiceiuri, acelasi sistem de caste economico-politice, aceleasi contracte cu statul, aceiasi hoti, dar cu alte nume si despartiti de zeci sau sute de ani! Aproape ca incepi sa crezi in reincarnarea clasei politice, pentru ca indiferent de vremuri, repetam la infinit acelesi greseli, ne comportam conform acelorasi sabloane.
Senzatia de “bucla temporala” perpetua imi apare in fata ochiilor ori de cate ori imi cade in mana un astfel de articol, sau cand recitesc, dupa ani de uitare, literatura romaneasca. Dinu Paturica, Catavencu, sau Farfuridi, Ghita Pristanda, Ion sau coana Joitica, toate aceste si multe altele nu sunt o etapa a trecutului nostru, a infantilismului clasei politice la inceputul Romaniei, ci dimpotriva sunt boli grave ale copilariei noastre ca natie, boli de care inca nu ne-am vindecat.
Iar pana acum am avut si un pic de noroc, dar candva, in viitorul mai apropiat sau mai indepartat, s-ar putea sa ne trezim ca trebuie sa platim toate prostiile si delasariile, toate lasitatile si clientelismul (a se citi slugarnicia), din istoria noastra! GeorgeGMT
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu