Tineretea faptei

Tineretea faptei

de Vasile Marin
Se sbuciumă viata politică a tării noastre dela războiu încoace necontenit. Se destramă asezări robuste si se înlocuesc cu întocmiri firave cari nu au a doua zi. Se răstoarnă guverne incapabile si se asează în locul lor altele si mai incapabile. Nimeni nu mai stie de unde vine si nimeni nu mai pricepe unde are să ajungă. E o învălmăseală din care nu se alege nimic pentru mai binele multimii. Pentru ce toate acestea ?
Pentru că de la răsboiu încoace nimeni din cei destinati să fie la cârma tării, partide politice sau tehnicieni, nu-si mai pleacă urechea să asculte geamătul tării si ochiul să vadă răul acolo unde se află.Pentru că în afară de treburile sale, ale familiei sale si ale protejatilor dimprejur, nici un om politic, din orice partid ar fi el, nu mai gândeste la treburile obstesti. Dincolo de interesele particulare, nu se mai găseste nimic pentru interesele celor multi si însetati de dreptate.
Pleava politicianistă, odată ajunsă la putere, se asează pe jaf. Si pentru aceasta nu crută nimic: corupe justitia, terfeleste ostirea, ticăloseste administratia, înjoseste biserica, degradează scoala. Nimeni si nimic nu rămâne neatins de noroiul politicianist. Astfel încât s’a ajuns ca la cincisprezece ani dela încheerea războiului, printr’o pace victorioasă pentru noi, să ne găsim, din pricina politicii de partid, în urma tuturor tărilor din lume.
Tărănimea, înselată pe rând de partide cari îi promiteau marea cu sarea, dela averescani la national-tărănisti, a fost adusă în sapă de lemn; negustorii si functionarii de la orase, sprijinitori ai partidului liberal, au devenit, din pricina politicii acelui partid, muritori de foame; iar cărturarii, purtati încoace si’ ncolo prin toate partidele, ca frunzele de vânt, au ajuns să trăiască de pe o zi pe alta. Ca o pecingine răul a cuprins trupul tării întregi si dela Lugoj la Bazargic, dela Giurgiu la Hotin, acelas vaet se’ naltă de pretutindeni. In vremea aceasta cei cari au trecut ori se află la cârma tării, trăiesc viată de belsug, se’ ntrec in desfrâul luxului si-si pregătesc pentru vremuri grele, din banii strânsi cu toba si cu jandarmul, comori la băncile din streinatate.
Impotriva tuturor partidelor cari au măcinat la moara lor de atâta amar de vreme rodul muncii nationale, împotriva tuturor acelora cari s-au alăturat operei de jaf organizată de partide, împotriva duhului rău care bântue in această tară, se ridică azi ca un singur val tineretea curată si nepătată, tineretea muncii si a cinstei, tineretea dreptătii si a faptei.
Se ridică tineretea care si-a jurat că în afară de binele tării, ea nu mai cunoaste alt interes; tineretea care s’a legat să nu odihnească până nu va face curătenie deplină în vatra tării; tineretea care va înfrunta si moartea pentru împlinirea celor ce si-a promis să împlinească.
Ea pune fapta înaintea vorbei; ea cere mai întâiu împlinirea datoriei si apoi răsplata; iar în locul lozincei politicei de partid care practică Ťtotul pentru tine, nimic pentru tarăť, ea asează deviza Ťtotul pentru tară, nimic pentru tineť.
Dusmănită de corbii partidelor politice, organizatia Gărzii de Fier compusă numai din oameni tineri, pregătiti si curagiosi, vine înaintea tării întregi si spune:
Frati de pretutindeni! Vreme îndelungata, partidele politice si complicii lor, v’ au înselat credinta, v’ au irosit munca voastră aspră si v’ au cotropit viata.  Ani de zile, oamenii partidelor au jucat hora desfrâului si-a necinstei pe spinarea voastră. Toti acei cari au lins pragurile caselor voastre cerându-vă în alegeri voturile, v ‘au scuipat în fată când ati cerut dreptate; toti cei pe cari i-ati trimes prin votul vostru liber ori siluit la cârma tării, v’au prădat si batjocorit.
Nădejdea mântuirii voastre si a natiei întregi, nu se mai poate îndrepta într’acolo. Dacă v’a mai rămas glas de strigat dreptate;  dacă v’ a mai rămas un pic de vlagă în bărbătia bratului vostru si dacă mai pâlpâie încă în candela sufletului vostru o cât de slabă luminită de credintă, veniti cu noi. Asezati în primele rânduri, netemători de nimeni si de nimic, vom dărîma lumea cea veche si vom aseza tara pe temeliile Statului Legionar.
Asa după cum soarele primăverii sparge si goneste norii cei negri ai iernei, desteleneste pământul si învie rodul, tot astfel tineretea organizată de noi, va purta facla învierii neamului pe tot cuprinsul tării, va preface în scrum putregaiul politicianist, si va trage brazdă nouă în ogorul strămosesc, aruncând sământa cea bună care să dea rod însutit.
Veniti alături de aceia cari au înscris cu sângele credintei, pe drapelul lor, Fapta.