Despre Ceausescu s-au scris mii de articole. Unii au spus ca a distrus economia romaneasca si ca i-a condamnat pe romani sa traiasca o viata austera, plina de privatiuni.
Altii, dimpotriva, au afirmat ca Nicolae Ceausescu a fost un personaj vizionar, singurul care a construit ceva durabil in Romania, ca a fortat limitele cu investitii precum metroul sau canalul Dunare-Marea Neagra, constructii care acum isi demonstreaza utilitatea.
Pentru ambele tabere, filmul
"Autobiografia lui Nicolae Ceausescu", realizat de Andrei Ujica, aduce argumente. Un film captivant, construit pe baza imaginilor de arhiva ale televiziunii publice, ce prezinta scene rare din viata, cariera si discursul fostului dictator.
A fost dictatorul un vizionar?
Discursul lui Ceausescu a fost, mai totdeauna, unul plat, fara substanta, in stilul lui Ion Iliescu, "ancorat in realitate si raportat la sinergia faptelor", care, de fapt, "eluda meandrele concretului".
Au fost insa si discursuri in care Ceausescu s-a dovedit a fi vizionar. Intr-unul dintre ele, sustinut la o plenara a PCR, organizata in anii '80, dupa o intalnire la Bucuresti a liderilor tarilor din Tratatul de la Varsovia, el avertiza asupra pericolului adancirii discrepantelor dintre tarile bogate si sarace, in conditiile in care capitalismul ar fi inlocuit drumul spre comunism.
Ceausescu afirma atunci ca "situatia tarilor in curs de dezvoltare este actualmente deosebit de grava. Mai mult de 4 miliarde de oameni traiesc in saracie si in acest deceniu (anii '80 - n.r.), iar situatia lor a continuat sa se inrautateasca, in timp ce tarile bogate, si din acestea, desigur, un mic grup de bogati, au acumulat anual zeci si zeci de miliarde de dolari".
Dictatorul afirma ca "asa arata lumea spre care unii domni ne indeamna sa revenim, a inechitatii, a jafului, a asupririi". Fragmente din discurs le puteti urmari in clipul video de mai jos.
Sursa imagini: TVR
30 de ani mai tarziu,
cele mai recente date ale Bancii Mondiale, publicate in 2010,
tind sa confirme estimarile lui Ceausescu. Discrepanta dintre tarile bogate si cele sarace a crescut spectaculos in acesti ani.
Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, cel mai reprezentativ indicator, a avansat in tarile bogate din 1984 si pana in prezent intr-un ritm oarecum similar cu cel din tarile foste comuniste (crestere de 3-4 ori), insa diferenta nominala s-a marit net in favoarea tarilor dezvoltate.
Marile puteri si-au crescut PIB-ul pe locuitor de circa 4 ori in ultimii 25 de ani. Spre exemplu, daca in 1984, Germania avea un PIB/capita de 9.014 dolari, in 2009 acesta crescuse la 40.670 dolari. Un avans puternic marca si Marea Britanie (7.778 dolari in 1984, respectiv 40.670 dolari in 2009), Franta (9.247 dolari in 1984 si 41.081 dolari in 2009) si desigur, Statele Unite (16.538 dolari in 1984 si 45.989 in 2009).
In fostele tari in curs de dezvoltare, cunoscute mai nou ca emergente, avansul PIB-ului pe cap de locuitor a fost chiar mai rapid in unele cazuri (in Ungaria a crescut de 6 ori), insa ecartul dintre est si vest s-a marit in termeni nominali. Daca pentru Romania, Polonia sau Ucraina nu exista date privind situatia din 1984, in cazul Bulgariei, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, in acelasi interval, de la 1.951 dolari la 6.423 dolari, iar in Ungaria de la 1.918 la 12.868 dolari.
In Romania, primele date apar abia in 1989, cand PIB-ul/capita era de 1.790 dolari. In 2009, indicativul a ajuns la 7.500 dolari, o crestere de peste 4 ori.
Potrivit statisticilor Bancii Mondiale, cele mai sarace tari ale lumii au ramas cele din Africa, unde PIB pe cap de locuitor abia atinge cateva sute de dolari.
Solutia la problema tarilor nedezvoltate
In acelasi discurs, sustinut la o plenara a PCR, organizata in anii '80, Ceausescu cerea marilor puteri sa reduca sau sa anuleze datoria statelor in curs de dezvoltare, masura pe care fostul dictator o vedea ca fiind esentiala pentru reducerea discrepantelor economice la nivel global.
"Aceste cercuri si acesti domni ar trebui sa isi indrepte atentia spre doua directii: cum sa se lichideze asuprirea tarilor in curs de dezvoltare si sa se rezolve datoria externa de 1.200 miliarde de dolari a acestor tari, si aceasta nu prin simboluri. Simbolismul o fi bun in arta, nu in realitate", afirma Ceausescu.
Dincolo de mesajul vadit propagandistic, este evident ca masura ar fi permis statelor emergente sa investeasca in dezvoltare. Solutia, previzibil, nu a fost adoptata de tarile bogate. Ce s-a intamplat de atunci? Datoriile majoritatii tarilor emergente au crescut spectaculos, fara ca efectele sa se simta, in general, intr-o imbunatatire substantiala a nivelului de trai.
Cum s-a ajuns in aceasta situatie? De ce statele bogate au ajuns sa se imbogateasca si mai mult, iar cele in curs de dezvoltare sa acumuleze tot mai multe datorii? Un posibil raspuns il puteti afla urmarind clipul video de mai jos.
Expertul Hans Rosling vine cu o teorie simpla si destul de credibila privind evolutia economiei mondiale din 1960 si pana in prezent. Materialul are si subtitrare in limba romana. O puteti selecta din meniul de sub butonul Play.
Romania reprezinta, probabil, din acest punct de vedere, cel mai bun studiu de caz.
Ceausescu a reusit, obligandu-si concetatenii la un efort inuman, sa plateasca datoriile statului in anii '80. La cat se cifrau acestea? In perioada 1971-1982, datoria externa a Romaniei a crescut de la 1,2 miliarde la 13 miliarde de dolari. In 1989, cu cateva luni inainte de caderea regimului comunist, Romania isi achitase intreaga datorie.
Cum stam acum, dupa 20 de ani de capitalism? Banca Nationala evalua anul trecut datoria publica externa la 27 miliarde euro, adica circa 35 miliarde de dolari (suma care include si impactul inflatiei). Expertii afirma ca plata datoriilor va influenta in mod puternic evolutia economica a Romaniei in urmatorii ani.
O statistica privind saracia realizata de ONU in 2010 releva, pe de alta parte, ca produsul intern brut al celor mai sarace si indatorate 41 de tari ale lumii, care insumeaza o populatie de 567 milioane de oameni, a ajuns anul trecut sa fie mai mic decat averea insumata a celor mai bogate 7 tari de pe glob.
Teoria democratiei
Filmul "Autobiografia lui Nicolae Ceausescu" mai prezinta un moment de discurs interesant, ce pune sub semnul intrebarii ideea de democratie.
Intr-un discurs pe care il puteti urmari in clipul video de mai jos, sustinut de Nicolae Ceausescu de la tribuna primei reuniuni a tarilor europene, acesta se intreba "cum se poate oare vorbi despre egalitate, libertate si democratie intre tarile bogate si tarile care nu au nici 100 dolari pe cap de locuitor?".
Fostul dictator afirma ca "a realiza egalitatea inseamna a realiza si conditiile materiale necesare. Cum se poate vorbi in general despre o absolutizare a unor asa-zise norme democratice ignorandu-se ca exista diferite forme de democratie?"
Sursa imagini: TVR
Ceausescu era, in acei ani, absolut sigur ca "democratia de tip capitalist a apus pentru totdeauna in Romania". El lansa si celebra replica ramasa in memoria colectiva: "Romania se va intoarce la capitalism cand va face plopul mere si rachita micsunele" (ziarele post-decembriste au relatat ca, la scurt timp dupa declaratia lui Ceausescu, studentii bucuresteni au agatat mere in plopi, intr-o nota ironica la adresa dictatorului - n.r.).
Ceausescu spunea atunci, in gluma, ca "genetica a facut progrese uriase", asa ca "minuni" se pot intampla, dar afirma cu siguranta in glas: "capitalismul (vazut atunci ca raul absolut, ce a nascut inechitate, jaf si asuprire - n.r.) a apus pentru totdeauna in Romania".
Nu mult timp mai tarziu, romanii imbratisau capitalismul cu bratele deschise, in speranta ca le va aduce o viata mai buna.
Plopul facuse micsunele, odata cu Revolutia din 1989, considerata de dictator, in procesul sumar ce a precedat executia sa, dar si de analisti ulterior, drept o lovitura de stat pusa la cale de marile puteri.
Traim mai bine in capitalism decat in comunism? Daca am lua in calcul ultimele sondaje de opinie, tot mai multi romani par sa regrete "Epoca de Aur".
Cei mai multi nostalgici sunt cei trecuti de 50 de ani, nascuti si crescuti in acele vremuri. Pentru cei de varsta mijlocie comunismul reprezinta o amintire trista, o perioada plina de privatiuni, in timp ce noua generatie se remarca printr-un nivel in crestere al ignorantei in privinta faptelor care s-au petrecut in cei cincizeci de ani de comunism dinainte de 1989.
pentru popor si natiune
