Obiectivul României este ca și în 2012 să rămână statul UE cu cel mai mare procent din PIB alocat investițiilor
Emil Boc: Bună ziua, tuturor. Am continuat șirul discuțiilor cu reprezentanții mediului de afaceri, cu două scopuri directe. Pe de o parte, pentru a prezenta modificările pe care le-am adus în legislaţia fiscală pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi doi - pentru a cunoaşte probleme concrete cu care se confruntă oamenii de afaceri din România în direcţia sprijinirii în continuare a acestora de către Guvern. Această întâlnire are loc în contextul în care perspectivele economice internaţionale se înrăutăţesc. În acest context internaţional nu foarte bun, România trebuie să-şi maximizeze toate avantajele pe care le are, astfel încât să îşi poată asigura creşterea economică în 2012. Nu cred că vom avea probleme să rămânem în graficul creşterii economice de 1,5% în 2011, dar în contextul înrăutăţirii perspectivelor economice mondiale, anul 2012 trebuie să fie extrem de bine pregătit cu decizii care să susţină activitatea economică. Aceste întâlniri cu mediul de afaceri vizează tocmai aceste aspecte, de a fructifica toate potenţialele avantaje pe care România le are în context global pentru a-şi asigura creştere economică. Vorbim aici de atrageri de investiţii străine, de susţinerea investiţiilor autohtone, de dezvoltarea proiectelor de parteneriat public-privat, de susţinerea în continuare de către Guvern a investiţiilor publice, de eliminare a birocraţiei şi de acordarea de garanţii de stat în diverse forme pentru sprijinirea şi derularea afacerilor.
Am făcut o trecere în revistă a celor mai importante măsuri luate de Guvern pentru susţinerea mediului de afaceri. Am vorbit aici de faptul că obiectivul României este ca, în continuare, România să fie ţara din Uniunea Europeană care alocă cel mai mare procent din PIB pentru investiţii. Este în 2011 și obiectivul este ca și în 2012 România să rămână ţara cu cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor. Asta înseamnă că pui accent pe ceea ce înseamnă locuri de muncă şi susţinerea creşterii economice. Am reuşit acest lucru datorită reformei statului, prin faptul că am restructurat cheltuielile bugetare, am diminuat numărul de agenţii guvernamentale, am restructurat sectoare importante ale economiei naţionale, avem legi noi în domeniul pensiilor, am reevaluat funcţionarea diverselor companii de stat, am restructurat în domeniul social modalitatea de acordare a beneficiilor sociale. Datorită acestor reforme ale statului, România este în măsură să aloce mai mulţi bani pentru investiţii. În 2010 au fost 33 de miliarde de RON, în 2011 sunt 36 de miliarde de RON. Asta înseamnă o reformă orientată spre ceea ce înseamnă locuri de muncă şi susţinerea activităţii economice. Dacă în ultimii 20 de ani România ar fi avut o asemenea politică, să aloce cel mai mare procent din PIB din Uniunea Europeană spre investiţii, sunt convins că astăzi România nu ar fi avut nicio problemă cu susţinerea obligaţiilor sociale ale statului sau cu susţinerea investiţiilor. Din nefericire, până acum raportul a fost invers: a predominat orientarea cheltuielilor statului cu ceea ce înseamnă întreţinerea acestuia şi asistenţa socială şi în plan secundar au fost puse cheltuielile cu investiţiile şi locurile de muncă. Acum se produce exact invers: pe primul plan este pus obiectivul creşterii economice prin investiţii şi locuri de muncă şi bani mai mulţi alocaţi în aceste domenii. Adică, este o regulă simplă de viaţă: prima dată trebuie să produci ceva ca după aceea să împarţi, şi nu invers. Statul sau modelul de stat creat de Ion Iliescu şi susţinut cu atâta convingere de Victor Ponta şi Crin Antonescu nu fac altceva decât să compromită şansa creării clasei de mijloc în România, să compromită şansa creşterii economice sănătoase şi a dezvoltării locurilor de muncă şi a investiţiilor. Obiectivul nostru este să trimitem în istorie un asemenea mod de abordare a politicii statului, adică un stat care a cheltuit mai mult cu întreţinerea lui decât cu investiţiile şi cu locurile de muncă. Acesta a fost modelul pe care l-am avut după '90, promovat şi susţinut de Ion Iliescu şi urmaşii lui. Dacă România doreşte să aibă şanse în viitor în Uniunea Europeană şi în competiţia globală trebuie să se orienteze cu prioritate spre investiţii, şi nu cu cheltuieli de întreţinere a statului. De aceea, măsurile la Codul Fiscal vin în această direcţie de a sprijini firmele care se află în dificultate şi am luat decizia ca firmele care îşi plătesc datoria principală şi dobânda să fie scutite de penalităţi.
De asemenea, stimulăm cetăţenii care îşi realizează reabilitarea termică a clădirilor de locuit prin faptul că pot beneficia de scutire la impozitul pe casă timp de şapte ani.
Firmele care au datorii la bugetul de stat, iar pe de altă parte au bani de primit de la bugetul de stat vor putea participa de acum înainte la licitaţii pentru că, prin noua modificare a Codului Fiscal, certificatul de atestare fiscală va cuprinde ambele elemente menţionate.
Şi acum, foarte pe scurt, în cadrul acestei discuţii, mediul de afaceri care a apreciat, în bună parte, aceste măsuri pe care le-am luat, evident că găseşte loc de mai bine. Şi am decis ca în fiecare lună să facem inventarul problemelor ridicate şi a modului în care au fost rezolvate aceste proiecte, iar printre propunerile ridicate se află ridicarea plafonului de plătire a TVA-ului de la 35.000 de euro spre 50.000 de euro, eliminarea, în continuare, a parafiscalităţii, adică a acelor taxe şi tarife parafiscale care complică activitatea firmelor, în al treilea rând, să simplificăm procedurile de înfiinţare a firmelor plătitoare de TVA, printr-o mai bună informatizare a sistemului fiscal, în vederea obţinerii la timp a avizelor necesare şi a scurtării duratei de înfiinţare a unor asemenea firme.
De asemenea, am discutat despre îmbunătăţirea mecanismului de absorbţie a fondurilor europene, prin eliminarea acelor elemente de birocraţie din cadrul diverselor programe operaţionale sectoriale, care complică funcţionarea şi activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Cam acestea ar fi lucrurile, în sinteză.
Un ultim lucru pe care vreau să îl punctez: accentuarea, în continuare, şi diversificarea pieţei de export a României. România nu trebuie să rămână cramponată doar în actualele pieţe de export pe care le are. Criza aceasta ne-a arătat că ţările care au capacitate de a-şi diversifica pieţele de export vor fi câştigătoare în urma acestei crize economice. România, având în vedere şi relaţiile tradiţionale pe care le are cu foarte multe ţări din Orient şi nu numai, trebuie, în mod obligatoriu, să îşi diversifice comenzile şi exporturile şi spre alte zone decât cele ale Uniunii Europene, cu care avem astăzi majoritatea relaţiilor. Şi în acest sens vom avea o relaţie directă cu mediul de afaceri pentru a sprijini şi încuraja aceste exporturi şi în afara zonelor actuale existente. La care adaug, aşa cum am spus, proiectele de parteneriat public-privat, care trebuie să intre în implementare, pentru a aduce resurse suplimentare la bugetul de stat.
Astăzi, ştiţi bine că a intrat în vigoare şi un nou mecanism de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, mă refer la cardul Kogălniceanu, card care va răspunde unei nevoi presante a IMM-urilor, necesitatea de asigurare a finanţării pentru noi locuri de muncă şi pentru susţinerea activităţii economice. Avem resursele financiare alocate pentru finanţarea cardului Kogălniceanu şi în anul 2011, şi în anii următori.
Reporter: Când va începe să funcționeze noul minister al fondurilor europene și cum își va desfășura activitatea ? /…/
Emil Boc: Se poate specula pe baza unui nume sau altul. Eu, ca prim-ministru, voi putea să vă comunic public doar după ce am acordul coaliţiei pe toate aspectele. Deocamdată există acordul coaliţiei cu privire la necesitatea înfiinţării Ministerului pentru Coordonarea Absorbţiei Fondurilor Europene. După ce mă voi consulta cu coaliţia şi voi avea acceptul calendarului de implementare a acestei măsuri, o să îl prezint public, şi ca termen de implementare, şi ca nume pentru viitorul ministru. Le avem, evident, în analiză, dar decizia o voi comunica după ce voi avea acordul coaliţiei. Dar, oricum, în termenul imediat următor, pentru că este o prioritate imediată a coaliţiei. Eu aş spune luna septembrie.
Reporter: Cum anume va funcționa ? /.../.
Emil Boc: Nu, vreau să fiu bine înţeles: înfiinţarea Ministerului pentru Coordonarea Absorbţiei Fondurilor Europene nu va însemna acreditarea altor structuri pentru absorbţia fondurilor europene, pentru că asta ar lungi şi mai mult procesul de absorbţie al fondurilor europene. Aşa cum îi spune numele, va coordona structurile care au legătură cu absorbţia fondurilor europene şi va fi principala interfaţă cu Bruxelles-ul pentru a grăbi absorbţia fondurilor europene.
Reporter: Ce caracteristici trebuie să aibă acei manageri care se vor ocupa de companiile de stat ? /.../.
Emil Boc: Aceste lucruri vor fi decise de către cei care se ocupă, în manieră profesionistă, cu selectarea, printr-un mecanism concret, a managerilor. Adică, sunt exigenţele de piaţă, care se practică peste tot în lume.
Reporter: Este adevărat că vor avea salarii de 10.000 de euro ?/.../.
Emil Boc: Nu am discutat aceste aspecte. Urmează ca particularităţile concrete ale contractului de management să se discute după procedura care va fi finalizată de către Guvern.
Reporter: În ce stadiu se află evaluarea miniștrilor?
Emil Boc: Evaluările se fac în permanenţă. Concluziile se trag atunci când apreciază primul-ministru şi preşedintele României.
Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună!
Am făcut o trecere în revistă a celor mai importante măsuri luate de Guvern pentru susţinerea mediului de afaceri. Am vorbit aici de faptul că obiectivul României este ca, în continuare, România să fie ţara din Uniunea Europeană care alocă cel mai mare procent din PIB pentru investiţii. Este în 2011 și obiectivul este ca și în 2012 România să rămână ţara cu cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor. Asta înseamnă că pui accent pe ceea ce înseamnă locuri de muncă şi susţinerea creşterii economice. Am reuşit acest lucru datorită reformei statului, prin faptul că am restructurat cheltuielile bugetare, am diminuat numărul de agenţii guvernamentale, am restructurat sectoare importante ale economiei naţionale, avem legi noi în domeniul pensiilor, am reevaluat funcţionarea diverselor companii de stat, am restructurat în domeniul social modalitatea de acordare a beneficiilor sociale. Datorită acestor reforme ale statului, România este în măsură să aloce mai mulţi bani pentru investiţii. În 2010 au fost 33 de miliarde de RON, în 2011 sunt 36 de miliarde de RON. Asta înseamnă o reformă orientată spre ceea ce înseamnă locuri de muncă şi susţinerea activităţii economice. Dacă în ultimii 20 de ani România ar fi avut o asemenea politică, să aloce cel mai mare procent din PIB din Uniunea Europeană spre investiţii, sunt convins că astăzi România nu ar fi avut nicio problemă cu susţinerea obligaţiilor sociale ale statului sau cu susţinerea investiţiilor. Din nefericire, până acum raportul a fost invers: a predominat orientarea cheltuielilor statului cu ceea ce înseamnă întreţinerea acestuia şi asistenţa socială şi în plan secundar au fost puse cheltuielile cu investiţiile şi locurile de muncă. Acum se produce exact invers: pe primul plan este pus obiectivul creşterii economice prin investiţii şi locuri de muncă şi bani mai mulţi alocaţi în aceste domenii. Adică, este o regulă simplă de viaţă: prima dată trebuie să produci ceva ca după aceea să împarţi, şi nu invers. Statul sau modelul de stat creat de Ion Iliescu şi susţinut cu atâta convingere de Victor Ponta şi Crin Antonescu nu fac altceva decât să compromită şansa creării clasei de mijloc în România, să compromită şansa creşterii economice sănătoase şi a dezvoltării locurilor de muncă şi a investiţiilor. Obiectivul nostru este să trimitem în istorie un asemenea mod de abordare a politicii statului, adică un stat care a cheltuit mai mult cu întreţinerea lui decât cu investiţiile şi cu locurile de muncă. Acesta a fost modelul pe care l-am avut după '90, promovat şi susţinut de Ion Iliescu şi urmaşii lui. Dacă România doreşte să aibă şanse în viitor în Uniunea Europeană şi în competiţia globală trebuie să se orienteze cu prioritate spre investiţii, şi nu cu cheltuieli de întreţinere a statului. De aceea, măsurile la Codul Fiscal vin în această direcţie de a sprijini firmele care se află în dificultate şi am luat decizia ca firmele care îşi plătesc datoria principală şi dobânda să fie scutite de penalităţi.
De asemenea, stimulăm cetăţenii care îşi realizează reabilitarea termică a clădirilor de locuit prin faptul că pot beneficia de scutire la impozitul pe casă timp de şapte ani.
Firmele care au datorii la bugetul de stat, iar pe de altă parte au bani de primit de la bugetul de stat vor putea participa de acum înainte la licitaţii pentru că, prin noua modificare a Codului Fiscal, certificatul de atestare fiscală va cuprinde ambele elemente menţionate.
Şi acum, foarte pe scurt, în cadrul acestei discuţii, mediul de afaceri care a apreciat, în bună parte, aceste măsuri pe care le-am luat, evident că găseşte loc de mai bine. Şi am decis ca în fiecare lună să facem inventarul problemelor ridicate şi a modului în care au fost rezolvate aceste proiecte, iar printre propunerile ridicate se află ridicarea plafonului de plătire a TVA-ului de la 35.000 de euro spre 50.000 de euro, eliminarea, în continuare, a parafiscalităţii, adică a acelor taxe şi tarife parafiscale care complică activitatea firmelor, în al treilea rând, să simplificăm procedurile de înfiinţare a firmelor plătitoare de TVA, printr-o mai bună informatizare a sistemului fiscal, în vederea obţinerii la timp a avizelor necesare şi a scurtării duratei de înfiinţare a unor asemenea firme.
De asemenea, am discutat despre îmbunătăţirea mecanismului de absorbţie a fondurilor europene, prin eliminarea acelor elemente de birocraţie din cadrul diverselor programe operaţionale sectoriale, care complică funcţionarea şi activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Cam acestea ar fi lucrurile, în sinteză.
Un ultim lucru pe care vreau să îl punctez: accentuarea, în continuare, şi diversificarea pieţei de export a României. România nu trebuie să rămână cramponată doar în actualele pieţe de export pe care le are. Criza aceasta ne-a arătat că ţările care au capacitate de a-şi diversifica pieţele de export vor fi câştigătoare în urma acestei crize economice. România, având în vedere şi relaţiile tradiţionale pe care le are cu foarte multe ţări din Orient şi nu numai, trebuie, în mod obligatoriu, să îşi diversifice comenzile şi exporturile şi spre alte zone decât cele ale Uniunii Europene, cu care avem astăzi majoritatea relaţiilor. Şi în acest sens vom avea o relaţie directă cu mediul de afaceri pentru a sprijini şi încuraja aceste exporturi şi în afara zonelor actuale existente. La care adaug, aşa cum am spus, proiectele de parteneriat public-privat, care trebuie să intre în implementare, pentru a aduce resurse suplimentare la bugetul de stat.
Astăzi, ştiţi bine că a intrat în vigoare şi un nou mecanism de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, mă refer la cardul Kogălniceanu, card care va răspunde unei nevoi presante a IMM-urilor, necesitatea de asigurare a finanţării pentru noi locuri de muncă şi pentru susţinerea activităţii economice. Avem resursele financiare alocate pentru finanţarea cardului Kogălniceanu şi în anul 2011, şi în anii următori.
Reporter: Când va începe să funcționeze noul minister al fondurilor europene și cum își va desfășura activitatea ? /…/
Emil Boc: Se poate specula pe baza unui nume sau altul. Eu, ca prim-ministru, voi putea să vă comunic public doar după ce am acordul coaliţiei pe toate aspectele. Deocamdată există acordul coaliţiei cu privire la necesitatea înfiinţării Ministerului pentru Coordonarea Absorbţiei Fondurilor Europene. După ce mă voi consulta cu coaliţia şi voi avea acceptul calendarului de implementare a acestei măsuri, o să îl prezint public, şi ca termen de implementare, şi ca nume pentru viitorul ministru. Le avem, evident, în analiză, dar decizia o voi comunica după ce voi avea acordul coaliţiei. Dar, oricum, în termenul imediat următor, pentru că este o prioritate imediată a coaliţiei. Eu aş spune luna septembrie.
Reporter: Cum anume va funcționa ? /.../.
Emil Boc: Nu, vreau să fiu bine înţeles: înfiinţarea Ministerului pentru Coordonarea Absorbţiei Fondurilor Europene nu va însemna acreditarea altor structuri pentru absorbţia fondurilor europene, pentru că asta ar lungi şi mai mult procesul de absorbţie al fondurilor europene. Aşa cum îi spune numele, va coordona structurile care au legătură cu absorbţia fondurilor europene şi va fi principala interfaţă cu Bruxelles-ul pentru a grăbi absorbţia fondurilor europene.
Reporter: Ce caracteristici trebuie să aibă acei manageri care se vor ocupa de companiile de stat ? /.../.
Emil Boc: Aceste lucruri vor fi decise de către cei care se ocupă, în manieră profesionistă, cu selectarea, printr-un mecanism concret, a managerilor. Adică, sunt exigenţele de piaţă, care se practică peste tot în lume.
Reporter: Este adevărat că vor avea salarii de 10.000 de euro ?/.../.
Emil Boc: Nu am discutat aceste aspecte. Urmează ca particularităţile concrete ale contractului de management să se discute după procedura care va fi finalizată de către Guvern.
Reporter: În ce stadiu se află evaluarea miniștrilor?
Emil Boc: Evaluările se fac în permanenţă. Concluziile se trag atunci când apreciază primul-ministru şi preşedintele României.
Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună!
