În timp ce alte ţări occidentale se închid în faţa imigranţilor sau, pe valul populismului, înăspresc legea imigraţiei, Helsinki vrea o deschidere mai mare spre cei veniţi. Cauza? Lipsa mâinii de lucru.
Institutul guvernamental pentru Cercetări Economice din Helsinki a recunoscut recent că pentru a umple golurile pe piaţa muncii Finlanda are nevoie urgentă de 10.000-20.000 de imigranţi calificaţi pe an. Întrucât nu a reuşit până acum să-i atragă din ţările UE, guvernul vrea să desfiinţeze restricţiile pentru imigranţii din afara Europei
A amintit de acest lucru recent la televiziune ministrul afacerilor interne Paivi Rasanen. Ea este şefa Partidului Social-Democrat al Finlandei, care până acum - din grijă pentru interesele muncitorilor finlandezi - a fost destul de defavorabil imigraţiei de muncă. Acum este clar că-şi schimbă opinia din grijă pentru economia finlandeză.
Imigraţia nu-i ameninţă pe finlandezi - cel puţin pe piaţa muncii. În Finlanda este în vigoare şi astăzi principiul că imigranţii în căutate de lucru pot fi angajaţi numai în acele funcţii pe care finlandezii nu le pot accepta dintr-un motiv sau altul.
Astfel de locuri de muncă sunt tot mai multe, nu numai în industria navală şi în construcţii, dar şi în ocrotirea sănătăţii şi în educaţie. Şi aici apare o problemă - dacă într-o fabrică finlandeză sau în construcţii poţi discuta în engleză, pentru a lucra într-un spital sau casă de ocrotire a sănătăţii trebuie să vorbeşti finlandeza. Şi aceasta este o barieră mare.
Poate că din această cauză în secolul XXI - la decenii după valurile marii emigraţii - în Finlanda, care numără 5,4 milioane de cetăţeni, locuiesc doar 140.000 de imigranţi, din care numai 40-50 mii sunt musulmani. În comparaţie cu alte ţări ale UE sau cu Scandinavia, imigranţii în Finlanda sunt foarte puţini. În Norvegia, care este mai mică şi are numai 4,8 milioane de locuitori, circa 80.000 de polonezi s-au stabilit acolo numai în cursul ultimilor şapte ani. Spre comparaţie, polonezii din Finlanda numără 3000 de persoane, din care - aşa cum spune pentru "Gazeta" Michal Marcinkiewicz, consul la Helsinki - abia 1000 sunt imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă.
Cu cel mai bun învăţământ din lume şi o protecţie socială excelentă oferită de instituţii competente ale statului, Finlanda se plasează foarte sus în clasamentele privind calitatea vieţii. Finlandezii sunt puţin mai conservatori decât suedezii şi danezii, dar spre deosebire de alte ţări ale UE xenofobia şi populismul în politică sunt în Finlanda relativ o noutate.
Toate acestea ar trebui să-i atragă pe imigranţi, dar ţara celor o mie de lacuri nu a devenit până acum un rai. După cum explică însă Pasi Saukkonen, sociolog şi expert în emigraţie, naţionalism şi integrare la Universitatea din Helsinki, Finlanda este totuşi o ţară a imigraţiei de la începutul anilor '90 ai secolului XX.
"De la un an la altul vin la noi din străinătate mai mulţi oameni decât emigrează", explică.
Potrivit lui Saukkonen, Finlanda este oarecum întârziată în chestiunea imigraţiei şi acum "recuperează" ceea ce alte ţări au depăşit deja. "La noi sunt mai puţini imigranţi decât în alte părţi ale Scandinaviei, pentru că imigraţia în Finlanda a început relativ mai târziu decât în Danemarca şi Suedia, care au devenit ţări pentru imigranţi deja în anii '60 şi '50" - spune Saukkonen.
Expertul recunoaşte că Finlanda a adoptat în prezent aceeaşi strategie faţă de imigranţi, pe care acum un deceniu au adoptat-p ţările Europei Occidentale. Guvernul de la Helsinki pregăteşte o nouă strategie a imigraţiei până în anul 2020; ea va fi anunţată la începutul anului viitor. Aşa cum spune Saukkonen, "accentul va fi pus tocmai pe aşa-zisa imigraţie activă, adică atragerea unui număr mai mare de specialişti din branşele în care lipseşte mâna de lucru".
Spre deosebire de Marea Britanie şi Olanda, unde discursul în jurul imigraţiei s-a înăsprit din cauza crizei, politicienii finlandezi abordează această problemă pragmatic. "Econiomia noastră se descurcă destul e bine, deci discuţia despre necesitatea deschiderii spre imigranţi este mai uşoară pentru noi", explică Saukkonen.
Sociologul nu este de acord cu opinia generală că imigranţii sunt speriaţi de limba şi de clima dură din Finlanda. "Ţările anglo-saxone sunt privilegiate, pentru că astăzi aproape toţi învaţă engleza în şcoală. În ceea ce priveşte clima, este o exagerare. Cei care emigrează în Marea Britanie vorbesc în general de o climă detestabilă".
Există însă o probelmă. Nu ştim cum va reacţiona populaţia finlandeză la o politică de imigraţie foarte deschisă. Sondajele din anul 2011 au arătat că 60% din finlandezi sunt împotriva imigraţiei. "Situaţia aceasta se va schimba", linişteşte Saukkonen. "De altfel, problema cu sondajele este că multe depind de cine şi cum pune întrebările".
Imigraţia nu-i ameninţă pe finlandezi - cel puţin pe piaţa muncii. În Finlanda este în vigoare şi astăzi principiul că imigranţii în căutate de lucru pot fi angajaţi numai în acele funcţii pe care finlandezii nu le pot accepta dintr-un motiv sau altul.
Astfel de locuri de muncă sunt tot mai multe, nu numai în industria navală şi în construcţii, dar şi în ocrotirea sănătăţii şi în educaţie. Şi aici apare o problemă - dacă într-o fabrică finlandeză sau în construcţii poţi discuta în engleză, pentru a lucra într-un spital sau casă de ocrotire a sănătăţii trebuie să vorbeşti finlandeza. Şi aceasta este o barieră mare.
Poate că din această cauză în secolul XXI - la decenii după valurile marii emigraţii - în Finlanda, care numără 5,4 milioane de cetăţeni, locuiesc doar 140.000 de imigranţi, din care numai 40-50 mii sunt musulmani. În comparaţie cu alte ţări ale UE sau cu Scandinavia, imigranţii în Finlanda sunt foarte puţini. În Norvegia, care este mai mică şi are numai 4,8 milioane de locuitori, circa 80.000 de polonezi s-au stabilit acolo numai în cursul ultimilor şapte ani. Spre comparaţie, polonezii din Finlanda numără 3000 de persoane, din care - aşa cum spune pentru "Gazeta" Michal Marcinkiewicz, consul la Helsinki - abia 1000 sunt imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă.
Cu cel mai bun învăţământ din lume şi o protecţie socială excelentă oferită de instituţii competente ale statului, Finlanda se plasează foarte sus în clasamentele privind calitatea vieţii. Finlandezii sunt puţin mai conservatori decât suedezii şi danezii, dar spre deosebire de alte ţări ale UE xenofobia şi populismul în politică sunt în Finlanda relativ o noutate.
Toate acestea ar trebui să-i atragă pe imigranţi, dar ţara celor o mie de lacuri nu a devenit până acum un rai. După cum explică însă Pasi Saukkonen, sociolog şi expert în emigraţie, naţionalism şi integrare la Universitatea din Helsinki, Finlanda este totuşi o ţară a imigraţiei de la începutul anilor '90 ai secolului XX.
"De la un an la altul vin la noi din străinătate mai mulţi oameni decât emigrează", explică.
Potrivit lui Saukkonen, Finlanda este oarecum întârziată în chestiunea imigraţiei şi acum "recuperează" ceea ce alte ţări au depăşit deja. "La noi sunt mai puţini imigranţi decât în alte părţi ale Scandinaviei, pentru că imigraţia în Finlanda a început relativ mai târziu decât în Danemarca şi Suedia, care au devenit ţări pentru imigranţi deja în anii '60 şi '50" - spune Saukkonen.
Expertul recunoaşte că Finlanda a adoptat în prezent aceeaşi strategie faţă de imigranţi, pe care acum un deceniu au adoptat-p ţările Europei Occidentale. Guvernul de la Helsinki pregăteşte o nouă strategie a imigraţiei până în anul 2020; ea va fi anunţată la începutul anului viitor. Aşa cum spune Saukkonen, "accentul va fi pus tocmai pe aşa-zisa imigraţie activă, adică atragerea unui număr mai mare de specialişti din branşele în care lipseşte mâna de lucru".
Spre deosebire de Marea Britanie şi Olanda, unde discursul în jurul imigraţiei s-a înăsprit din cauza crizei, politicienii finlandezi abordează această problemă pragmatic. "Econiomia noastră se descurcă destul e bine, deci discuţia despre necesitatea deschiderii spre imigranţi este mai uşoară pentru noi", explică Saukkonen.
Sociologul nu este de acord cu opinia generală că imigranţii sunt speriaţi de limba şi de clima dură din Finlanda. "Ţările anglo-saxone sunt privilegiate, pentru că astăzi aproape toţi învaţă engleza în şcoală. În ceea ce priveşte clima, este o exagerare. Cei care emigrează în Marea Britanie vorbesc în general de o climă detestabilă".
Există însă o probelmă. Nu ştim cum va reacţiona populaţia finlandeză la o politică de imigraţie foarte deschisă. Sondajele din anul 2011 au arătat că 60% din finlandezi sunt împotriva imigraţiei. "Situaţia aceasta se va schimba", linişteşte Saukkonen. "De altfel, problema cu sondajele este că multe depind de cine şi cum pune întrebările".
Sursa: www.capital.ro – 14.12.2012
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu