biogaz

1--bazin din tabla
2--capacul fix al bazinului,tot din tabla groasa,bine etansat cu garnitura de cauciuc
3--conducta metalica de 2 toli,din teava anticoroziva
4--reductie de la 2 toli la 3/4 sau 1/2 tol
5--conducta metalica anticoroziva de 3/4 sau 1/2 tol
6--robinet
7--stut pentru atasarea furtunului de cauciuc
8--furtun (pe distanta mica)
9--arzator
10--zidul cladirii
11--material biologic in fermentare
12--sol



1--strat de gunoi ce fermenteaza in aer liber
2--bazin din tabla sau din beton armat
3--gazometrul sau clopotul mobil(tot din tabla groasa) de colectare a biogazului,prevazut cu robinetul R
4--garnitura de apa (iarna se inlocuieste eventual cu antigel)
5--camera de umplere a bazinului
6--material biologic in fermentare


1--solul
2--strat de balast(pietris inalt de 100 mm
3--placa orizontala din beton armat,cu grosimea de 100 mm
4--cilindrul(bazinul) interior din beton armat
5--al doilea cilindru (tot din beton armat) unit cu cel interior astfel incat formeaza un dispozitiv in forma de U
6--garnitura de apa
7--gazometru din tabla groasa
8--conducta de iesire a biogazului
9--robinet de siguranta
10--robinet de lucru,in incapere
11--arzator


Cateva mici detalii:din 5 metri cubi de resturi si materii organice diverse se obtin,prin fermentare,circa 225 metri cubi de biogaz,ceea ce reprezinta echivalentul a 125 litri de motorina.Astfel,1 kg de materie uscata din urmatoarele materii organice produce(in metri cubi):pleava de grau-0,90,coceni de porumb-0,81,frunze diverse-0,81,dejectii de porc-0,39-0,54,dejectii de pasari-0,21-0,31,gunoi divers-0,24.Pentru a usura calculul se va sti ca 1 kg de resturi vegetale(coceni,frunze de toamna,pleava de grau)contine 0,8-0,9 kg materie uscata.In stare verde,1kg asemenea materiale contine doar 0,25 kg materie uscata.Dejectiile animaliere rezultate zilnic de la un animal(echivalente in materie solida uscata)sunt:vaca de lapte-7,5 kg,porc mare-4,1 kg,cal-3,1 kg,oaie-0,45 kg,rata-0,067 kg,gasca-0,07 kg,gaina-0,031 kg.
La temperaturi ale procesului de fermentare care variaza intre 25-50 grade C,o sarja(incarcatura) a bazinului dureaza aproximativ 60 de zile.Ea elibereaza zilnic biogaz (pe metrul cub din volumul bazinului)astfel:dupa 9 zile de fermentare-1,4metri cubi,dupa 15 zile-1,22 metri cubi,dupa 30 de zile-0,87 metri cubi,dupa 45 de zile-0,67 metri cubi,dupa 60 de zile -0,53 metri cubi,apoi sarja trebuie folosita ca ingrasamant agricol,iar cuva reancarcata.Daca insa temperatura de fermentare este mai mica,productia de biogaz dureaza pana la 3 luni,dar este in cantitate zilnica mai mica.
Indiferent de modelul instalatiei de biogaz pe care o veti construi si folosi,e necesar sa tineti neaparat seama de urm.recomandari:
1:bazinul instalatiei trebuie sa fie bine etansat spre a se evita scurgerile de biogaz.Pentru confectionarea bazinului este indicat fie tabla groasa de 2-3 mm (protejata impotriva coroziunii) fie beton armt.Rezultate bune veti obtine numai daca bazinul este ingropat in pamant.In sezonul rece ,cuva trebuie inconjurata cu gunoi aflat in fermentare.
2:materialul biologic colectat(balegar,etc) va fi mai intai lasat timp de 10–15 zile la fermentare in aer liber si numai dupa aceea va fi introdus in bazinul instalatiei.La inceput(pt amorsare)se adauga un amestec alcatuit din 1/3 lichid de balegar si 2/3 apa.
3:la umplerea bazinului tineti seama ca (in primele 2 saptamani) materilul se ,,umfla” sporindu-si volumul cu aproximativ 15%.Inceperea fermentarii (si deci producerea biogazului) dureaza 3–5 zile in timpul verii si aproximativ 20 zile in sezonul rece.Retineti ca in primele zile se degaja NU biogaz , ci bioxib de carbon,care trebuie evacuat in aer!
4:biogazul va fi adus in locuinta prin tevi de fier zincat de 1/2 tol, iar pentru legatura dintre aceste conducte metalice si arzatoare va fi folosit furtun din cauciuc gros ,rezistent.
5:arzatoarele vor fi din cele obisnuite pentru aragaz, dar cu diametrul dublu de deschiderea duzelor, din cauza presiunii mai scazute.