duminică, 19 februarie 2012

alternative la scumpirile ce vor veni .....

Platim chirii mai mari decat in Suedia. O garsoniera de 45 de metri patrati cu un living spatios si o bucatarie pe masura in luxoasa cladire Turning Torso, din orasul suedez Malmö, se inchiriaza la aceleasi preturi ca in cartierul Drumul Taberei din Bucuresti. Chiar si comparatia intre apartamentele din doua cladiri rezidentiale proaspat construite arata ca este mai ieftin sa locuiesti in Suedia

O locuinţă care să nu mai depindă deloc de reţelele de distribuţie a gazelor naturale, electricitate şi apă caldă, dar nici de aprovizionarea cu păcură, cărbuni sau lemne era privită drept „visul unor excentrici”, înaintea actualei crize economice.
Acum, când preţul energiei electrice distribuite în SUA este aşteptat să crească cu 30-50%, în 2009, chiar şi americanii – care au beneficiat, vreme de decenii, de energie mai ieftină decât în alte părţi ale lumii –  iau în considerare tot mai mult ideea „debranşărilor”. Dar nu ca să sufle în calorifere, ci ca să-şi producă propria energie, după cum îi îndeamnă Richard Perez, profesor la Universitatea de Stat din Albany, statul New York, în revista New Scientist.
 „N-am mai plătit o factură la electricitate din 1970”, declară Perez, care se numără între câteva sute de mii de americani care s-au deconectat nu doar de la serviciile de furnizare de gaze, apă, electricitate, dar şi de la sistemele de canalizare, pentru că îşi reciclează singuri deşeurile. În funcţie de locul unde este amplasată o casă, este aproape imposibil să nu fie suficiente condiţii necesare care să asigure autonomia energetică.
Casa care se întreţine singură
De pildă, New Scientist a identificat o asemenea locuinţă independentă energetic în Loughborough (centrul Angliei), care dispune de o pompă dintr-un lac termal, de două turbine eoliene de 25 kilowaţi, un sistem de panouri solare care se deplasează în funcţie de soare, de un rezervor de hidrogen şi unul de apă de ploaie.
Proprietarul casei deţine şi o firmă de tehnologie pentru energie regenerabilă, astfel că şi-a permis o investiţie de 2,1 milioane euro. Locuinţa produce 50.000 kilowaţi/oră (kwh) pe an, din care consumă numai 30.000. Restul este folosit pentru o instalaţie de electroliză a apei, care produce hidrogen. Cu toată energia produsă, proprietarul are în funcţiune cinci computere, două scannere cu laser, un cuptor cu microunde, aspiratoare şi o sumedenie de alte aparate electrocasnice. În orice clipă, casa dispune de 70 kwh de electricitate stocată în baterii, care pot asigura autonomia energetică pentru cinci zile.
O variantă „ieftină” a acestei case funcţionează în Aberdeenshire (nord-estul Scoţiei), graţie unei mori de apă, a cărei instalare a costat numai 20.000 euro. Pe lângă economia la electricitate, aceste case din Marea Britanie (UK) reuşesc să reducă consumul de apă pentru un cetăţean britanic de la 150 litri la numai 80 litri pe zi. Instalarea unui jet de intensitate diferită la toaletă, amestecarea apei de la duş cu aer (care oferă senzaţia unui jet puternic), colectarea apei de ploaie, udarea grădinii cu apa de după duş sunt câteva mijloace de economisire.
Energia solară – cea mai promiţătoare
Dacă nu oricine locuieşte lângă un curs de apă sau în zone cu vânt puternic, oricine, din orice colţ al planetei, ar putea profita de energia solară. Celulele fotovoltaice din ziua de azi, care transferă căldura solară în electricitate sunt atât de performante, încât pot profita şi de puţine ore cu soare. Doi metri pătraţi de panouri solare pot  produce 1.500 kilowaţi/oră pe an chiar şi într-o ţară înnorată ca UK. Într-o zonă însorită precum Texasul, panourile solare pot produce 2.000 kilowaţi/oră pe an.

Biocombustibili - cum se produc, avantaje si dezavantaje


Biocombustibilii (sau biocarburanții) sunt combustibili creați prin transformarea biomasei (resturi vegetale, uleiuri vegetale uzate, resturi celulozice, organice etc) prin diferite procese tehnologice(fermentare, conversie termo-chimică, distilare, deshidratare etc).

Pot fi împărițiți în trei categorii: Bioetanol(înlocuitor pentru benzină), Biodiesel(inlocuitor pentru motorină) și Biogaz(combustibil “eco” sub formă gazoasă).

Bioetanol – se obține prin procese de distilare, fermentare a materiei organice - grâu șisecară (în special în Europa), cherestea, resturi lemnoase, hârtie reciclată, porumb(în special în SUA), trestie de zahăr, sfeclă de zahăr(în special în Brazilia), manioc, Jatropha, cartofi, sorg, alge etc.


Combustibilul rezultat este amestecat în diferite proporții cu benzina (de exemplu, bioetanolul E85 are 85% etanol și 15% benzina). În Brazilia se comercializează și bioetanol în stare pura(E100). SUA și Brazilia erau în 2009 responsabile pentru 86% din producția globală de bioetanol.



Cea mai mare fabrică de bioetanol din România se află la Zimnicea. Investiția a fost de aproximativ 80 milioane euro, iar capacitatea de producție este de aproximativ 80.000 de tone de etanol pe an. Fabrica utilizează în special grâu, porumb și cartofi.



















































































































Biodiesel – este obținut din uleiuri vegetale(semințe de rapiță, soia, floarea soarelui, ulei de palmier etc) sau din chiar grăsimi animale. De regula biodieselul poate fi folosit pe orice motor diesel, fără a-l modifica în vreun fel. Performanța și consumul de biodiesel sunt la fel ca în cazul motorinei. Poate fi folosit de unul singur, sau în combinație cu motorina atunci când temperatura de afară este scăzută, sau negativă.






 




Conform O.G 78/2000,  persoanele juridice sunt obligate să asigure eliminarea sau valorificarea întregii cantități de deseuri produse, fie pe cont propriu, fie prin predarea lor către persoane autorizate. Astfel, se poate colecta în vederea producerii de biodiesel uleiul vegetal uzat din restaurante, fast-fooduri etc.

Biodieselul are avantajul că poate fi produs și pe cont propriu, de către fermieri, cu o instalație de biodiesel de dimensiuni reduse, putând fi folosit în agricultură ca și combustibil pentru tractoare, camioane etc.

Biogazul – e un gaz compus în special din metan și dioxid de carbon în proporții variabile, care rezultă din fermentarea anaerobă(fără aer, fără oxigen) a materiei organice.  Biogazul se emană din substrat, din deseuri, resturi organice, vegetale, animale, menajere, sub acțiunea bacteriilor metanogene.
Materialele folosite în producerea biogazului pot fi: deșeuri vegetale, deșeuri menajere, gunoi de grajd, ape reziduale din industria alimentară și zootehnie, paie de grâu, lucernă, buruieni, tulpini de cereale, dejecții animaliere și umane, dejecții de la păsări, nămol din stațiile de epurare, resturi de carne, fructe, legume, lactate, alege, semințe, coji, rumeguș, iarba verde sau uscată etc. Pentru producerea biogazului aceste materiale pot fi folosite separat sau în amestec. Valoarea energetică a biogazului va fi mai mare dacă amestecul de materii prime este mai variat. Nămolul rezultat în urma fermentării, cât și apa utilizată pentru producerea biogazului sunt biodegradabile, și nu dăunează mediului, ci pot fi folosite chiar pentru fertilizarea solului.


Biogazul poate fi folosit pentru gătit, pentru încălzirea apei menajere, pentru încălzirea locuinței, pentru producere de energie electrică.
 Directiva pentru Energie Regenerabilă a UE stabilește că până în 2020, cel putin 10% din combustibilii folosiți pentru transport în cadrul Uniunii să fie biocombustibili. În Brazilia procentul este deja de 30%.


În România, un proiect de Hotărâre de Guvern stabilește ca până la 1 ianuarie 2013 benzina și motorina vor trebui să conțină cel puțin 7% bioetanol, urmând ca procentul să urce până în 2020 la peste 10%.

România are un potențial mare în ceea ce privește producția de biomasă ca materie primă pentru producerea biocombustibililor, însă lipsa de interes a autorităților și o organizare precară fac greoaie dezvoltarea acestui sector. De asemenea, alte probleme în utilizarea biomasei pentru producerea biocombustibililor la noi în țară ar fi dimensiunile mici ale fermelor, slaba cooperare între fermieri, agricultori, lipsa unui sistem de colectare a deșeurilor forestiere și agricole, lipsa finanțării proiectelor etc.









































Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Daily Calendar