duminică, 12 septembrie 2010

"Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat" - Petru Rares

Primul razboi mondial

La 4/17 august 1916, Romania intra in razboi de partea Antantei, primind asigurari, din partea aliatilor, ca va avea dreptul de a-si recastiga teritoriile aflate sub stapanire austro-ungara: Transilvania, Bucovina, Banatul (inclusiv cel sarbesc), ca va fi sprijinita (prin Rusia) cu munitie si materiale de razboi, ca actiunile armatei romane vor fi intarite de cele ale aliatilor prin ofensiva de la Salonic si cea de pe frontul austriac.

Gravele erori ale guvernului liberal condus de Ion I.C. Bratianu, coruptia si o armata nepregatita - situatie in care generalul Berthelot ii caracterizeaza pe romani ca "admirabil de dezorganizati" -, la care se adauga si neindeplinirea promisiunilor aliate vor aduce Romania intr-o situatie disperata.

In noiembrie 1916, fortele Puterilor Centrale inainteaza, prin Valea Jiului si Oltenia, ajungand in Muntenia; in sud, trupele germano-bulgare au trecut Dunarea indreptandu-se catre Bucuresti. Ultima incercare romaneasca de rezistenta pe Neajlov esueaza.

Autoritatile se refugiaza in Moldova, mutand capitala tarii la Iasi; populatia Olteniei si Munteniei ii urmeaza, retragandu-se in conditii de infern, cum le caracterizeaza chiar I.G.Duca; la 23 noiembrie/ 6 decembrie 1916 Bucurestiul cade sub asediul trupelor Puterilor Centrale.

In Parlamentul refugiat la Iasi, in clipe de mare cumpana apentru o tara ce parea sortita disparitiei, ocupata si incoltita din toate partile, Nicolae Iorga a rostit cel mai frumos discurs din cariera sa politica, remintind cuvintele lui Petru Rares:
"Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat".

Evacuarea tezaurului in URSS

In decembrie 1916, situatia era atat de tragica incat s-a pus problema evacuarii tezaurului Bancii Nationale in Rusia.
Existau alternative: transportul in Anglia, Suedia sau Norvegia, dar I.I.C.Bratianu a considerat ca ar fi fost interpretat ca un act de neincredere fata de marea putere de la rasarit, pe care o considera prietena si careia ii prevestea un viitor stralucit, desi germenii unei revolutii proletare erau de mult vizibili.

La 12 decembrie 1916, Consiliul de Ministri "gaseste ca este nevoie sa se puna in siguranta in Rusia tezaurul Bancii Nationale si aproba transportarea lui"; legea va fi votata si apoi promulgata la 24 decembrie.

Consiliul care a aprobat transportarea tezaurului in Rusia era format din: Ion I.C. Bratianu, Victor Antonescu, Vintila Bratianu, Al. Constantinescu, M. Perechide, C. I. Istrate, M.G. Cantacuzino, E. Costinescu, I.G.Duca, D. Greceanu, Take Ionescu si Gh. Marzescu. (p.26)

In ziua de 12/25 decembrie, in urma asigurarilor verbale ale generalului A. Mossoloff, ministrul Rusiei, si in prezenta acestuia si a reprezentantilor Bancii Nationale, incepe incarcarea tezaurului in gara Iasi, operatiune incheiata pe 14/27 decembrie; sunt umplute 17 vagoane. In final, se incheie un protocol, in 3 exemplare originale: unul pentru delegatul guvernului rus, unul pentru ministrul roman de finante, Victor Antonescu, si al treilea pentru delegatii Bancii Nationale.

La 21 decembrie 1916, tezaurul ajunge la Moscova, unde se va intocmi un protocol provizoriu de receptie a casetelor, care au fost depozitate in Palatul Armurelor din Kremlin intr-un compartiment de rezerva al Bancii de Stat din Moscova.
Dupa inventariere, care s-a terminat pe 4 februarie 1917, s-a incheiat un protocol definitiv, semnat pe 16 februarie 1917.
In final, compartimentul a fost sigilat.

Inventarul tezaurului:

Numar casete Continut Valoare totala in lei aur
111 Lire engleze 22.357.076,04
550 Coroane austriace 92.188.488,00
726 Marci germane 143.321.750,00
48 Lire otomane 8.604.996,82
7 Carolini (lei rom) 1.065.705,00
288 Napoleoni 46.117.140,00
3 Monede rusesti vechi si noi 471.384,20
1 Monede diferite 103.605,12
3 Lingouri de aur 337.247,80
1 Diferite valori 13.063,86
2 Bijuteriile M.S. Regina Maria 7.000.000,00
1740 Casete in valoare totala de lei aur 321.580.456,84

(pg. 30)
In 1917 va fi trimis al doilea transport cu valori ale Bancii Nationale a Romaniei; un tren de 24 de vagoane, continand 188 casete in valoare totala de 1.594.336.721,09 lei, a fost trimis pe 27 iulie 1917 la Moscova, desi izbucnise deja revolutia bolsevica.

Situatia finala a celor 2 transporturi ale tezaurului roman al Moscova:


Numar casete Continut Valoare totala
in lei aur
Primul transport
1738 continand stocul metalic de aur al Bancii Nationale a Romaniei, lei aur 314.580.456,84

2 continand bijuteriile M.S. Regina Maria, lei aur 7.000.000,00
Al doilea transport
188 -continand aur efectiv din stocul metalic de aur al Bancii Nationale a Romaniei, lei aur
-continand arhiva Bancii Nationale a Romaniei, lei aur
-continand titluri, efecte, depozite si alte valori proprietatea Bancii Nationale, lei aur 374.523,57

500.000,00

1.593.762.197,52
1621 continand numerar, bijuterii, tablouri si alte diferite depozite facute Casei de Depuneri de particulari, institutii publice si private, lei aur 7.500.000.000,00

TOTAL
3549 continand valori in suma totala de lei aur 9.416.417.177,93

(p.42-43)

Printre valorile trimise in Rusia:

"... o parte din arhivele statului si ale ministerelor, acte orasenesti ale Brasovului, aduse la Bucuresti ca sa fie salvate, picturile lui Grigorescu si alte tablouri rare din pinacoteca statului si din muzeul Kalinderu,

...variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia,

pretioasele colectiuni ale Academiei Romane, compuse din numeroase documente originale,

300 de pergamente cu peceti domnesti, 25 de volume-manuscripte romane si slavone,

cateva tablouri in ulei, de mare valoare - printre ele si portretui lui Avram lancu, facut dupa natura de pictorul Rosenthal -

unele raritati printre care si vestitele «Raspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1645 la Catihismul calvinesc» - unicul exemplar cunoscut -

colectiunile de medalii si monezi vechi moldovenesti si muntenesti, stranse cu osardie de Dimitrie Sturdza,

precum si piesele rare ale muzeului nostril de Antichitati, cuprinzand si vestita Closca cu puii de aur, singura urma de trecere a gotilor pe la noi.

Valori incalculabile...

Tot ce era mai de pret, tot ce alcatuia o bogatie nobila si sfintita de veacuri in durerile neamului nostru,

toata auraria si argintaria lucrata cu ciocanul si batuta in nestimate

- faima manastirilor si a singuraticelor schituri -

...acele panaghiare ale lui Stefan cel Mare de la Manastirea Neamtului si

Evangheliile slavonesti ferecate in aur si-n argint din veacul XV si XVI;

...odoarele Brancovenesti ale Horezului si cele Cantacuzinesti de la Manastirea dintr-un Lemn;

...urmele pietatii batranilor voievozi si a stramosilor nostri -

care-si insemnau si in acest chip trecerea lor prin viata si care s-au pastrat sute de ani prin sfintele lacasuri,

ca niste moaste scumpe din trecutui zbuciumat al poporului romanesc...

Durerea noastra este insa cu deosebire mare, cand ne vin in minte odoarele lui Atanaric.

Tezaurul de la Pietroasa era citat, ca o podoaba a Romaniei, in toate manualele straine de arta veche, descris in amanuntime si ravnit de cele mai vestite muzee.

lar inscriptia gotica de pe veriga, scrisa cu caractere runice, a fost cetita cu emotie si talmacita in felurite chipuri de marii invatati ai lumii

o buna parte din tezaur fiind alcatuita din obiecte fara pret iar unele din odoarele manastiresti, cum sunt acele minunate Evanghelii de la Neamt, chivotele si epitrahilul de la Bistrita si

toate darurile lui Vasile Lupu si ale sotiei sale, Tudosca, de la biserica Trei-lerarhi din lasi,

intre care si acea minune de Evanghelie scrisa de Isidor din Badauti,

apoi monezile si medaliile vechi romanesti ale Academiei si comorile de la Pietroasa,

fiind unice, nu se pot plati cu tot aurul lumii."

(Mihail Gr. Romascanu, "Tezaurul roman de la Moscova", Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000, pg. 43-44 apud: D.D. Patrascanu,In fata natiunii, p.9 si urm. Edit. H.Steinberg &Fiul, Bucuresti, 1925)

"Cand a venit panica si au inceput sa se strange, cu infrigurare, toate bogatiile tarii romanesti, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit sa cedeze valorile ce le avea sub privegherea sa:

staretul manastirii Secul, din judetul Neamtului.

Asa au fost scapate de la pieire odoarele acestei frumoase manastiri,

intre care si acel vestit aer al lui Nestor Ureche,

mare vornic al Tarii de Jos si al sotiei sale Mitrofana, din 1608 «in zilele blagoslovitului Voievod, Simion Movila».

Numele staretului care a vazut limpede si nu a avut incredere in Rusia tarista, opunandu-se cu hotarare...
ca sa predea odoarele manastirii, este protosinghelul llarion Balaita".

(Mihail Gr. Romascanu, "Tezaurul roman de la Moscova", Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000, pg. 44-45 apud:Alex F. Mihail - Noi completari despre tezaurul de la Moscova. D. D. Patrascanu ne da interesante amanunte., "Dimineata ", 27 iulie 1933, p.12)

Situatia din Rusia

In martie 1917, izbucneste revolutia. La 15 martie 1917, tarul Nicolae al II-lea abdica.

Dupa cucerirea puterii de catre bolsevici, noiembrie 1917, Comitetul Revolutionar nu-si mai ia raspunderae garantarii tezaurului roman; se pune problema mutarii lui in America.

Reprezentantii Statelor Unite, aflati la Moscova, s-au implicat cu toata hotararea in asigurarea transportului, in timp ce, la Paris, ministrul de finante V. Antonescu staruia pe langa puterile aliate sa obtina garantia acestora si a statelor neutre asupra tezaurului.

Aliatii au refuzat sa garanteze siguranta transportului. Singurul aliat ramane USA. Desi colonelul canadian Boyle, mare prieten al Romaniei avea propuneri serioase de transportare a tezaurului prin Siberia catre USA, totusi guvernatorul general al bancii nationale, I.C. Bibicescu a refuzat transportul fara garantia aliatilor.

Cuprinse de valul revolutiei, trupele rusesti aflate pe teritoriul Romaniei isi paraseau posturile de pe front lasand descoperite unitatile romanesti, se dedau la jafuri si actiuni ostile; Moldova este practic asaltata de bolsevici rusi, in opinia carora Romania trebuia desfiintata, care incep propaganda in randul populatiei si armatei, lansand actiuni provocatoare, punand in pericol chiar siguranta nationala; in decembrie 1917, la Socola, gara ruseasca din Iasi, se instaleaza Statul Major sovietic bolsevic ce urmarea detronarea regelui Ferdinand si instituirea regimului bolsevic in Romania.

Teama Romaniei era ca eventualele actiuni impotriva acestor bolsevici ar avea ca urmare pierderea tezaurului. Cu toate acestea, se ia hotarire de guvern si pe 22 decembrie 1917 armata romana zdrobeste cuibul bolsevic din Socola.

In ianuarie 1918, aliatii solicita Romania sa participe la campania din Ucraina prin care incercau sa impiedice pacea separata pe care bolsevicii voiau s-o incheie cu Germania; de asemenea, cereau Romaniei sa inlature de pe frontul de lupta soldatii rusi bolsevici. Silita la actiuni anti-rusesti, Romania incearca sa-si ia masuri de precautie in privinta tezaurului aflat in mana rusilor, si hotaraste sa cedeze tezaurul Puterilor Aliate, pentru garantarea imprumuturilor acordate Romaniei in timpul razboiului - cu obligatia de a-l restitui dupa pace. Reprezentantii Frantei, Angliei, Statelor Unite se implica in aceasta actiune. La sfarsitul lunii ianuarie, ministrul Victor Antonescu, in urma demersurilor facute la Paris, pe langa guvernul francez, a reusit sa obtina, in primele zile ale lunii februarie, un raspuns verbal din partea lui Clemenceau - Presedintele Consiliului de Ministri francez si Ministru de Razboi -ca se garanteza suma de 310 mil. lei aur din Tezaurul de Moscova. Raspunsul venea dupa ce Clemenceau obtinuse si consimtamantul marilor Aliati.

In urma acestor garantii, Romania isi poate permite in sfarsit sa treaca Prutul, la 20 ianurie 1918 pentru eliberarea Basarabiei, pe care, la 15 decembrie 1917 bolsevicii o proclamasera Republica Democratica Moldoveneasca.
Drept raspuns, bolsevicii il vor aresta pe Diamandi, ministrul Romaniei la Petrograd (eliberat la reactia reprezentantilor diplomatici) apoi, la 26 ianuarie 1918, Trotki anunta ruperea relatiilor diplomatice cu Romania si confiscarea tezaurului roman de la Moscova. Textul, semnat de Lenin, preciza ca "Fondul de aur al Romaniei, in pastrare la Moscova, este declarat intangibil pentru oligarhia romana. Puterea sovietica ia asupra sa raspunderea pentru pastrarea acestui fond si il va transmite in miinile poporului roman".

Dupa expulzarea misiunii diplomatice romanesti, cheile tezaurului vor trece succesiv la misiunile franceza, apoi daneza si norvegiana, fiind duse la Copenhaga, cand si misiunea daneza a fost expulzata din Rusia bolsevica. Din toamna anului 1918, cand pleaca ultimii reprezentanti romani, nu se mai stie nimic despre tezaur.

Romania va pune problema tezaurului la Conferinta de Pace de la Paris, deschisa la 18 ianuarie 1919; memoriul va fi citit de catre G. Danielopol, in sedinta Comisiei Reparatiunilor, la 8 aprilie 1919, dar presedintele comisiei va sugera ca ar fi mai indicat sa fie adresat acest memoriu Comisiei Finaciare, fapt ce va avea loc la 16 aprilie. Procesul verbal va fi adoptat, comisiile cerand probe scrise ca Aliatii au garantat tezaurul roaman in timpul razboiului. Dat fiind ca in februarie 1918 asigurarea lui Clemenceau fusese verbala, Aliatii - Franta, Anglia, Italia - nu au mai recunoscut acest lucru la Conferinta de Pace. Toate memoriile si interventiile lui I. I.C. Bratianu catre marile personaje politice ale momentului au ramas fara ecou.

In aprilie 1922, Romania supune problema tezaurului Conferintei Economice de la Genua; conferinta va statornici ca "guvernul sovietic rus va restitui guvernului roman valorile depozitate la Moscova de numitul guvern roman".

Incepand din 1922, guvernatorii BNR si-au transmis unul altuia dosarul juridic al Tezaurului depozitat la Kremlin, o data cu datoria de onoare de a nu renunta niciodata la revendicari.

In 1936, odata cu reluarea relatiilor diplomatice, la insistentele lui Titulescu pe langa Litvinov, Rusia a restituit cateva valori culturale si ramasitele pamantesti ale lui Dimitrie Cantemir.

In 1956, rusii au restituit "Closca cu puii de aur", manuscrise, cateva picturi si colectia numismatica a Academiei Romane.

"Tezaur, ce Tezar?"
"Basarabia, care Basarabia?"

Alexandru Barladeanu** povesteste ca in 1965, dupa venirea la putere a lui Ceausescu, o delegatie de partid va face o vizita la Moscova, unde va expune delegatiei condusa de Brejnev, pe langa problema Conventiei Dunarii si a arhivei PCR aflata la Moscova, si cea a tezaurului roman.

Cand Alexandru Barladeanu a inceput sa vorbeasca de problema tezaurului, reactia sovietica a fost: "Tezaur?... Ce Tezaur?... Noi nu stim nimic despre acest Tezaur!" . Atunci, delegatia romana a dat la iveala un volum de scrieri ale lui Lenin, in care era publicata telegrama prin care la 26 ianuarie 1918 Lenin proclama confiscarea Tezaurului roman.

Deruta sovieticilor a fost totala; cand Barladeanu a adaugat ca Lenin a luat masura din cauza neintelegerilor cu Romania privind Basarabia, Kosighin l-a intrerupt enervat: "Basarabia, care Basarabia? Noi nu cunoastem acest termen!... Noi cunostem Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, cunostem poporul moldovenesc pe care il stimam si-l iubim, dar nu cunoastem cuvantul Basarabia". La care Barladeanu a replicat: " Poate ca asa este. Lenin, insa, folosea acest cavant".

Brejnev va suspenda sedinta, pentru documentare, dupa care a venit cu un raspuns, pe care l-a citit: ideea era ca romanii puneau in discutie o problema veche de 50 ani, care se referea la socoteli intre Rusia tarista si Romania regala. Acum insa discutiile se poarta intre doua state socialiste, cu relatii fratesti, tovarasesti, trecute prin durerile razboiului si care au gasit ca trebuie stinse toate neplacerile, educandu-si "popoarele in spiritul respectului reciproc, respect fata de prietenia noastra". "Neplacerile" de care amintea Brejnev erau de fapt intrebarea "ce-ati cautat la Stalingrad?"

Recunoaste ca au gasit documente referitoare la niste casete cu tezaur, dar dupa inlaturarea tarismului acestea au cazut in mana guvernului provizoriu si de atunci nu s-a mai stiut nimic.

Brejnev a mai spus: " Daca este vorba asa, la arhiva exista si alte documente. Exista un document din care rezulta ca Romania regala are datorii in suma de 300 de milioane de dolari, ceea ce ar corespunde cu 274 tone de aur. Daca este sa ridicam aceasta problema, trebuie sa ridicam si cealalta". In finalul, considerandu-se ca este o problema politica, de natura a afecta relatiile dintre cele doua tari, s-a spus ca trebuie sa se renunte la aceste pretentii, si ca despagubirile de razboi platite de Romania, de 300 milione de dolari, au fost insuficiente pentru refacerea Crimeii si Odesei.

(** Mihail Gr. Romascanu, Tezaurul roman de la Moscova, Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000, pg. 190 -200; Addenda: interviu luat lui Alexandru Barladeanu, reprodus din "Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu", Ed, Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 1998, p.159-174)


In 1990, la conferinta de presa a lui Iliescu si Gorbaciov, la intrebarea referitoare la Tezaur, Gorbaciov a raspuns:
"Nu stiu de chestiunea aceasta, dar ma voi interesa".

La 4 iulie 2003, Ion Iliescu si Vladimir Putin au semnat "Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa", care nu a fost supus opiniei publice romanesti.

In limbajul de lemn cu care Brejnev s-a adresat lui Ceausescu si Barladeanu in 1965,
Putin si Iliescu se adreseaza poporului roman in 2003:

"... am ajuns la parerea comuna privind necesitatea de a inchide capitolele dureroase din istoria relatiilor bilaterale.
Condamnand Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, precum si participarea Romaniei la cel de-al II-lea Razboi Mondial de partea Germaniei hitleriste, ambele parti isi exprima hotararea de a depasi mostenirea negativa a trecutului totalitar si de a-si construi relatiile tinand seama de schimbarile profunde care au loc in Romania si Rusia, si de experienta pozitiva acumulata in diverse domenii ale cooperarii interstatale."

(text alcatuit dupa :
Mihail Gr. Romascanu, "Tezaurul roman de la Moscova", Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000)

http://www.insulaserpilor.info/

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Daily Calendar