CONSTITUTIA DIN 1923
PARLAMENTUL ROMANIEI
TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
Art. 1.
Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.
Art. 2.
Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei
legi.
Art. 3.
Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
Art. 4.
Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete,
judetele in comune.
Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili dupa
formele prevazute in legile de organizare administrativa.
TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
Art. 5.
Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura
de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei,
de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile
si drepturile stabilite prin legi.
Art. 6.
Constitutiunea de fata si celelalte legi relative la drepturile politice
determina cari sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiunile necesare pentru
exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile
sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Drepturile civile
ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe.
Art. 7.
Deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de origina etnica si de limba,
nu constitue in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice
si a le exercita.
Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea
drepturilor politice.
Naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de Ministri, in urma
constatarii unei comisiuni, compusa din: primul-presedinte si presedintii
Curtii de apel din Capitala Tarii, ca solicitantul indeplineste conditiunile
legale.
O lege speciala va determina conditiunile si procedura prin care strainii
dobandesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Sotia si copiii
minori profita, in conditiunile prevazute de lege, de naturalizarea sotului sau
tatalui.
Art. 8.
Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. Toti
Romanii, fara deosebire de origina etnica de limba sau de religie, sunt egali
inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile
publice.
Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si
militare. Legi speciale vor determina Statutul functionarilor publici.
Strainii nu pot fi admisi in functiunile publice decat in cazuri exceptionale
si anume statornicite de legi.
Art. 9.
Toti strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de
legi persoanelor si averilor in genere.
Art. 10.
Toate privilegiile de orice natura, scutirile si monopolurile de clasa sunt
oprite pentru totdeauna in Statul Roman.
Titlurile de noblete sunt si raman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile
straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
Art. 11.
Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in cazurile si dupa
formele prevazute in legi.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decat in puterea unui mandat
judecatoresc motivat, care trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestarii sau
cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare.
In caz de vina vadita, definerea sau arestarea se poate face imediat, iar
mandatul se va emite in 24 ore si i se va comunica conform aliniatului
precedent.
Art. 12.
Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale dela judecatorii ce-i da
legea.
Art. 13.
Domiciliul este neviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile
competinte, in cazurile anume prevazute de lege si potrivit formelor de ea
prescrise.
Art. 14.
Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata, nici aplicata decat in puterea unei
legi.
Art. 15.
Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor.
Art. 16.
Pedeapsa cu moarte nu se va putea reinfiinta afara de cazurile prevazute in
Codul penal militar in timp de rasboi.
Art. 17.
Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt
garantate.
Autoritatea publica, pe baza unei legi, este in drept a se folosi, in scop de
lucrari de interes obstesc, de subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu
obligatiunea de a desdauna pagubele aduse suprafetei, cladirilor si lucrarilor
existente. In lipsa de invoiala despagubirea se va fixa de justitie.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o
dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie.
O lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul
exproprierii.
In afara de expropriere pentru caile da comunicatie, salubritate publica,
apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si acele impuse de
interesele generale directe ale Statului si administraliilor publice, celelalte
cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu
majoritate de doua treimi.
Legile existente privitoare la alinierea si largirea stradelor de prin comune
precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa ele raman in vigoare in
tot cuprinsul Regatului.
Art. 18.
Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine
imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor
imobile.
Art. 19.
Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt
proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale
de constructie si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite
de Stat pe baza legilor anterioare.
O lege speciala a minelor va determina normele si conditiunile de punere in
valuare a acestor bunuri, va fixa redeventa proprietarului suprafetei si va
arata tot de odata putinta si masura in care acestia vor participa la
exploatarea acestor bogatii. Se va tine seama de drepturile castigate, intrucat
ele corespund unei valorificari a subsolului si dupa distinctiunile ce se vor
face in legea speciala.
Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date, conform legilor azi in
vigoare, se vor respecta pe durata pentru care s'au acordat, iar exploatarile
miniere existente facute de proprietar numai cat timp le vor exploata. Nu se
vor putea face concesiuni perpetue.
Toate concesiunile si exploatarile prevazute in aliniatul precedent vor trebui
insa sa se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va preved ca
si maximum de durata al acelor concesiuni si exploatari si care nu va trece de
cincizeci ani dela promulgarea acestei Constitutiuni.
Art. 20.
Caile de comunicatie, spatiul atmosferic si apele navigabile si flotabile sunt
de domeniul public.
Sunt bunuri publice apele ce pot produce forta motrice si acele ce pot fi
folosite in interes obstesc.
Drepturile castigate se vor respecta sau se vor rascumpara prin expropriere
pentru caz de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila
despagubire.
Legi speciale vor determina limita in care toate drepturile de mai sus vor
putea fi lasate in folosinta proprietarilor, modalitatile exploatarii, precum
si despagubirile cuvenite pentru utilizarea suprafetei si pentru instalatia in
fiinta.
Art. 21.
Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire.
Statul poale interveni, prin legi, in raporturile dintre acesti factori pentru
a preveni conflicte economice sau sociale.
Libertatea muncii va fi aparata.
Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, in caz de boala, accidente
si altele.
Art. 22.
Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune
intrucat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si
legilor de organizare ale Statului.
Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti.
Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este
biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaielatea fata
de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarchie
straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului in
privinta dogmelor.
In tot regatul Romaniei Biserica crestin ortodoxa va avea o organizatie unitara
cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici si mireni.
O lege speciala va statornici principiile fundamentale ale acestei organizatii
unitare, precum si modalitatea dupa care Biserica isi va regulamenta, conduce
si administra, prin organele sale proprii si sub controlul Statului,
chestiunile sale religioase, culturale, fundationale si epitropesti.
Chestiunile spirituale si canonice ale Bisericei ortodoxe romane se vor regula
de o singura autoritate sinodala centrala.
Mitropolitii si episcopii Bisericei ortodoxe romane se vor alege potrivit unei
singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte si Sfat se vor stabili prin lege.
Art. 23.
Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea
religioasa.
Art. 24.
Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile speciale si
intrucat nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei publice.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant se va
da gratuit.
Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri elevilor lipsiti de
mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile prevazute
de lege.
Art. 25.
Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si
opiniunile lor prin grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind raspunzator
de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin Codicele penal, care
nici intr'un caz nu va putea restrange dreptul in sine.
Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.
Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau
distributiunea oricarei publicatiuni nu se va putea infiinta.
Nu este nevoe de autorizatiunea prealabila a nici unei autoritati pentru
aparitiunea oricarei publicatiuni.
Nici o cautiune nu se va cere dela ziaristi, scriitori, editori, Tipografi si
litografi.
Presa nu va fi pusa nici odata sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau
publicatiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Orice publicatiune
periodica de orice natura va trebui sa aiba un director raspunzator, iar in
absenta acestuia, un redactor raspunzator. Directorul sau redactorul vor trebui
sa se bucure de drepturile civile si politice. Numele directorului si numele
redactorului vor figura vizibil si permanent in fruntea publicatiunii.
Inainte de aparitiunea publicatiunii periodice, proprietarul ei e obligat a
declara si inscrie numele sau la tribunalul de comert. Sanctiunile acestor
dispozitiuni se vor prevedea prin legi speciale.
Art. 26.
In ce priveste publicatiunile neperiodice, raspunzator de scrierile sale este
autorul, in lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei raspunde cand autorul
si editorul nu au fost descoperiti.
La publicatiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau
redactorul in ordinea enumerarii. Proprietarul in toate cazurile este solidar
raspunzator de plata despagubirilor civile.
Delictele de presa se judeca de jurati, afara de cazurile aci statornicite,
cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun:
a) Delictele ce s'ar comite impotriva Suveranilor tarii, Principelui
Mostenitor, membrilor Familiei Regale si Dinastiei, Sefilor Statelor Straine si
reprezentantilor lor;
b) indemnurile directe la omor si rebeliune, in cazurile cand nu au fost urmate
de executiune;
c) Calomniile, injuriile, difamatiile aduse particularilor sau functionarilor
publici oricari ar fi, atinsi in vieata lor particulara sau in cinstea lor
personala.
Arestul preventiv in materie de presa este interzis.
Art. 27.
Secretul scrisorilor, telegramelor si al convorbirilor telefonice este
neviolabil.
O lege speciala va stabili cazurile in cari justitia, in interesul
instructiunii penale, va putea face exceptiune la dispozitiunea de fata.
Aceeas lege va determina responsabilitatea agentilor Statului si a
particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor si
convorbirilor telefonice.
Art. 28.
Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, au dreptul
de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza
exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; intru aceasta
nu este trebuinta de autorizare prealabila.
Intrunirile sub cerul liber sunt permise, afara de pietele si caile publice.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile si pietele publice sunt
supuse legilor politienesti.
Art. 29.
Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, au dreptul
a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitiul acestui
drept.
Dreptul de libera asociatiune nu implica in sine dreptul de a crea persoane
juridice.
Conditiunile in cari se acorda personalitatea juridica se vor stabili prin o
lege speciala.
Art. 30.
Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni
subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand insa petitiona decat in
numele subscrisilor.
Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume
colectiv.
Art. 31.
Nici o autorizare prealabila nu este necesara pentru a se exercita urmariri
contra functionarilor publici pentru faptele administratiunii lor de partile
vatamate, ramanand insa neatinse regulile speciale statornicite in privinta
ministrilor.
Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege.
Dispozitiuni speciale in Codicele penal vor determina penalitatile
prepuitorilor.
Art. 32.
Nici un Roman, fara autorizarea guvernului, nu poate intra in serviciul unui
Stat strain, fara ca insus prin aceasta sa-si piarda cetatenia.
Extradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULUI
Art. 33.
Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat
numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in
Constitutiunea de fata.
Art. 34.
Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea
nationala.
Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:
Senatul si Adunarea deputatilor.
Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi
discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
Art. 35.
Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii
legislative.
Totus orice lege relaliva la veniturile si cheltuelile Statului sau la
contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intaiu de Adunarea
deputatilor.
Art. 36.
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea
legiuitoare.
Art. 37.
Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari, se va face prin ingrijirea
ministerului justitiei, care va pastra unul din originalele legilor votate, iar
al doilea original se pastreaza de Arhivele Statului.
Ministrul justitiei este si pastratorul marelui Sigiliu al Statului.
In fiecare an ministerul justitiei va publica colectiunea legilor si
regulamentelor, in care legile vor fi inserate purtand numarul de ordine dupa
data promulgarii.
Art. 38.
Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala, judeteana sau
comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de
lege.
Art. 39.
Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat
prin Constitutiune.
Art. 40.
Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotararile lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele
Regelui.
Art. 41.
Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliile
judetene sau comunale dupa principiile asezate prin Constitutiune si prin legi
speciale.
CAPITOLUL I
Despre reprezentarea nationala
Art. 42.
Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.
Art. 43.
Sedintele Adunarilor sunt publice. Regulamentele lor fixeaza cazurile si modul
in cari aceste sedinte pot fi declarate secrete.
Art. 44.
Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca contestatiunile
ce se ridic in aceasta privinta.
Nici o alegere nu poale fi invalidala decat cu doua treimi din numarul
membrilor prezenti.
Art. 45.
Nimeni nu poate fi totdeodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
Art. 46.
Deputatii si senatorii numiti de puterea executiva intr'o functiune salariata,
pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai
natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica ministrilor si subsecretarilor de Stat. Legea
electorala determina incompatibilitatile.
Art. 47.
La inceputul fiecarei legislaturi si a fiecarei sesiuni ordinare, Adunarea
deputatilor si Senatul aleg din sanul lor pe presedintele, vice-presedintii si
membrii biurourilor, potrivit regulamentelor interioare.
Art. 48.
Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor, afara de cazurile cand
prin Constitutiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un
numar superior de voturi.
In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa.
Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in
apelul nominal.
Art. 49.
Voturile se dau prin ridicare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin
secret.
Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s'a votat articol cu
articol.
Art. 50.
Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.
Art. 51.
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele
si amendamentele propuse.
Art. 52.
Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari, la
care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.
Art. 53.
Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin mijlocirea biuroului sau
a unuia din membrii sai. Fiecare din Adunari are dreptul de a trimite
ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da
explicatiuni asupra cuprinderii lor ori de cate ori Adunarea o cere.
Art. 54.
Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau
prigonit pentru opiniunile si voturile emise de dansul in cursul exercitiului
mandatului sau.
Art. 55.
Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa
fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, decat cu autorizarea
Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Daca a fost arestat preventiv sau urmarit in timpul cand sesiunea era inchisa,
urmarirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobarii Adunarii din care face
parte, indata dupa deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare.
Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este
suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
Art. 56.
Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea isi
exercita atributiunile.
Art. 57.
Fiecare din Adunari delibereaza si ia hotariri separat afara de cazurile anume
specificate in Constitutiunea de fata.
Art. 58.
Orice intrunire a unuia din Corpurile legiuitoare in afara de timpul sesiunii
celuilalt este nula de drept.
Art. 59.
Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita propria sa
politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate
da ordin gardei de serviciu.
Art. 60.
Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul uneia sau alteia
din Adunari fara invoirea ei.
Art. 61.
Legea electorala stabileste toate conditiunile cerute pentru a fi alegator la
Adunarea deputatilor si la Senat, incapacitatile si nedemnitatile precum si
procedura electorala.
Art. 62.
Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt alesi pentru patru ani.
Art. 63.
Diurnele deputatilor si senatorilor se stabilesc prin lege.
SECTIUNEA I
Despre Adunarea deputatilor
Art. 64
Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi de cetatenii Romani majori,
prin vot universal, egal, direct, obligator si secret pe baza reprezentarii
minoritatii.
Art. 65.
Alegerea deputatilor se face pe circumscriptii electorale. Circumscriptia
electorala nu poate fi mai mare decat un judet.
Legea electorala stabileste numarul deputatilor de ales in fiecare
circumscriptie proportional cu populatia.
Art. 66.
Spre a fi eligibil la Adunarea deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina
incapacitatile.
SECTIUNEA II
Despre Senat
Art. 67.
Senatul se compune din senatori alesi si din senatori de drept.
Art. 68.
Toti cetatenii Romani dela varsta de 40 ani impliniti aleg, pe circumscriptii
electorale cari nu pot fi mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal,
direct si secret, un numar de senatori.
Numarul senatorilor de ales in fiecare circumscriptie, care nu poate fi mai
mare decat un judet, se stabileste de legea electorala, proportional cu
populatia.
Art. 69.
Membrii alesi in consiliile judetene si membrii alesi in consiliile comunale
urbane si rurale, intruniti intr'un singur colegiu, aleg, prin vot obligator
egal, direct si secret, cate un senator de fiecare judet.
Art. 70.
Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca si de agricultura,
intruniti in colegii separate, aleg din sanul lor cate un senator de fiecare
categorie si pentru fiecare circumscriptie electorala. Aceste circumscriptii
electorale speciale se fixeaza de legea electorala, numarul lor neputand fi mai
mare de sase.
Art. 71.
Fiecare universitate alege, din sanul sau, prin votul profesorilor sai, cate un
senator.
Art. 72.
Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat
si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani impliniti; el insa nu va avea
vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniti;
b) Mitropolitii tarii;
c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru
cat vor fi alesi conform legilor tarii;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune,
intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor tarii si reprezinta un numar de
peste 200.000 credinciosi; precum si reprezentantul superior religios al
musulmanilor din Regat;
e) Presedintele Academiei Romane. Mandatul acestor senatori inceteaza odata cu
calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.
Art. 73.
Devin senatori de drept:
a) Fostii Presedinti de Consiliu, intru cat vor avea o vechime de patru ani ca
Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o vechime de cel
putin sase ani intr'una sau mai multe guvernari;
b) Fostii Presedinti ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat aceasta
demnitate cel putin in cursul a opt sesiuni ordinare; c) Fostii Senatori si
Deputati alesi in cel putin zece legislaturi independent de durata lor;
d) Fostii Primi-Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie car au
ocupat aceasta functiune sau pe aceea de Presedinte la Casatie cinci ani;
e) Generalii de rezerva si in retragere:
1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate in fata inamicului, ca titulari,
cel putin 3 luni.
2. Cari au indeplinit functiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de inspector
general de armata (comandant de armata), in timp de pace, cel putin patru
ani.
Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luati in ordinea
vechimei, la vacante existente;
f) Fostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si
Alba-Iulia, cari au declarat Unirea.
Art. 74.
Verificarea indeplinirii conditiunilor senatorilor de drept se face de o
comisiune compusa din Presedintii sectiunilor Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, sub presedintia Primului-Presedinte al acestei Inalte Curti.
Constatarea se face din oficiu, la cererea Presedintelui Senatului sau a
acelora cari au dreptul.
Presedintele Senatului inscrie senatorii de drept pe baza incheierii
Comisiunii. Senatul poate discuta si semnala Comisiunii, spre rectificare,
erorile constatate in stabilirea drepturilor.
Art. 75.
Spre a fi eligibil la Senat se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de 40 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Aceste conditiuni, afara de varsta, se cer si senatorilor de drept.
SECTIUNEA III
Despre Consiliul legislativ
Art. 76.
Se infiinteaza un Consiliu legislativ, a carui menire este sa ajute in mod
consultativ la facerea si coordonarea legilor, emanand fie dela puterea
executiva, fie din initiativa parlamentara, cat si la intocmirea regulamentelor
generale de aplicarea legilor.
Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de
legi, afara de cele cari privesc creditele bugetare; daca insa, intr'un termen
fixat de lege, Consiliul legislativ nu-si da avizul sau, Adunairile pot proceda
la discutarea si aprobarea proiectelor.
O lege speciala va determina organizarea si modul de functionare al Consiliului
legislativ.
CAPITOLUL II
Despre Rege si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Rege
Art. 77.
Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare
directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern
Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu
exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a
Rasaritului.
Art. 78.
In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I
de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in
varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite
in articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in vieata sau
ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica
succesorul sau dintr'o dinastie suverana din Europa cu Primirea
Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 79.
La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o
singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela
intrunirea lor aleg un Rege dintr'o dinastie suverana din Europa
occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si
majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea
procede la aceasta alegere.
La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in
a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi
numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s'ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma
dupa modul prescris la articolul urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala,
compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea
Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
Art. 80.
La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu
zece zile dupa declararea mortii. Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai
inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca
in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la
intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 81.
Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau
la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele
poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 82.
Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.
La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite
urmatorul juramant: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman,
a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului ".
Art. 83.
Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care,
dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii
succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii
nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata.
Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul
minoritatii lui.
Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar
fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele
prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata.
Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn
inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din
Constitutiunea de fata.
Art. 84.
Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au
constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.
Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.
Art. 85.
Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei.
Art. 86.
Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul
Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi
prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se
poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
Art. 87.
Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un
ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
Art. 88.
Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.
El sanctioneaza si promulga legile.
El poate refuza sanctiunea sa.
El are dreptul de amnistie in materie politica.
Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de
ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin
nici un mod in administratia justitiei.
El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata
modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea
lor.
El este capul puterii armate.
El confera gradele militare in conformitate cu legea.
El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.
El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.
El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune
si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare,
trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.
Art. 89.
Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.
Art. 90.
La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc
fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.
Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.
Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul
de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de
zile si a Adunarilor pana in trei luni.
Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o
luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul
Adunarilor.
Art. 91.
Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune.
CAPITOLUL III
Despre ministri
Art. 92.
Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul stabilit prin
Constitutiune.
Art. 93.
Ministrii intruniti alcatuesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu
titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost
insarcinat de Rege cu formarea guvernului.
Departamentele ministeriale si subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si
desfiinta decat prin lege.
Art. 94.
Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit
naturalizarea.
Art. 95.
Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi ministru.
Art. 96.
Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la desbaterea
legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.
La desbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara.
Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 97.
In nici un caz ordinul verbal sau in scris al Regelui nu poate apara pe
ministru de raspundere.
Art. 98.
Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul de a cere urmarirea
ministrilor si a-i trimite inaintea Inaltei Curti de casatie si justitie, care
singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor
statornici prin legi in ceeace priveste exercitiul partii vatamate si inceeace
priveste crimele si delictele comise de ministri afara de exercitul functiunii
lor.
Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile legiuitoare nu se poate rosti
decat prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisiune a inaltei Curti de casatie, compusa din
cinci membri trasi la sorti in sectiuni-unite.
Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu
urmarirea.
Acuzarea, inaintea inaltei Curti de casatie si justitie, se va sustine prin
ministerul public.
Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de raspundere si
pedepsele aplicabile ministrilor.
Art. 99.
Orice parte vatamata de un decret sau o dispozitiune semnata sau contrasemnata
de un ministru care violeaza un text expres al Constitutiunii sau al unei legi,
poate cere Statului, in conformitate cu dreptul comun, despagubiri banesti
pentru prejudiciul cauzat.
Fie in cursul judecatii, fie dupa pronuntarea hotaririi, ministrul poate fi
chemat, dupa cererea Statului, in urma votului unuia din Corpurile legiuitoare,
inaintea instantelor ordinare, la raspundere civila pentru dauna pretinsa sau
suferita de Stat.
Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara pe functionarul
care a contrasemnat, decat in cazul cand acesta a atras atentia Ministrului, in
scris.
Art. 100.
Se vor putea infiinta Subsecretariate de Stat.
Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare
sub responsabilitatea ministrilor.
CAPITOLUL IV
Despre puterea judecatoreasca
Art. 101.
Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume
legi.
Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire
si sub nici un fel de cuvant in vederea unor anume procese, fie civile, fie
penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Art. 102.
Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si justitie.
Art. 103.
Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca
constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt
contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se
margineste numai la cazul judecat.
Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra conflictelor de
atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 104.
Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va
fixa.
Art. 105.
Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele
politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin Constitutiunea de
fata.
Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte de presa nu se
poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de competinta careia este
delictul.
Art. 106.
Justitia militara se organizeaza prin osebita lege.
Art. 107.
Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios administrativ,
nu se pot infiinta.
Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit
legii speciale.
Cel vatamat in drepturile sale, fie printr'un act administrativ de autoritate,
fie printr'un act de gestiune facut cu calcarea legilor si a regulamentelor,
fie prin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva cererea
privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru
recunoasterea dreptului sau.
Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot
pronunta daune civile pana la data restabilirii dreptului vatamat, avand si
caderea de a judeca si cererea de despagubire, fie contra autoritatii
administrative chemate in judecata, fie contra functionarului vinovat.
Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant, precum
si acele de comandament cu caracter militar.
CAPITOLUL V
Despre institutiunile judetene si comunale
Art. 108.
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administrativa.
Membrii consiliilor judetene si consiliilor comunale sunt alesi de catre
cetatenii romani prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu si cu
reprezentarea minoritatii, dupa formele prevazute de lege. La acestia se vor
putea adauga prin lege si membri de drept si membri cooptati. Intre membrii
cooptati pot fi si femei majore.
TITLUL IV
DESPRE FINANTE
Art. 109.
Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza
unei legi.
Art. 110.
Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, judetelor, comunelor
si institutiunilor publice cari indeplinesc servicii de Stat.
Art. 111.
Orice sarcina sau impozit judetean sau comunal nu se poate aseza decat cu
invoirea consiliilor judetene sau comunale in limitele stabilite de lege.
Art. 112.
Nu se pot statornici privilegiuri in materii de impozite.
Nici o exceptiune sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat prin o
lege.
Monopoluri nu se pot constitui decat numai prin lege si exclusiv in folosul
Statului, judetelor si comunelor.
Art. 113.
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu
se poate acorda decat in virtutea unei legi.
Art. 114.
In frecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul.
Toate veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute in buget si in
socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va indestula
serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel
buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 115.
Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuelilor
Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune in fiecare an
Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al
bugetului trecut, semnaland totdeodata neregulile savarsite de ministri in
aplicarea bugetului.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii
deputatilor cel mai tarziu in termen de doi ani dela incheierea fiecarui
exercitiu.
Art. 116.
Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.
Art. 117.
Toate fondurile provenite din Case speciale, si de cari guvernul dispune sub
diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in bugetul general al veniturilor
Statului.
Art. 118.
Legile financiare se publica in Monitorul Oficial ca si celelalte legi si
regulamente de administratiune publica.
TITLUL V
DESPRE PUTEREA ARMATA
Art. 119.
Tot Romanul, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, face
parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale.
Puterea armata se compune din: armata activa cu cadrele ei permanente, rezerva
ei si militiile.
Art. 120.
Gradele, decoratiunile si pensiunile militarilor nu se pot lua decat numai in
virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile determinate de legi.
Art. 121.
Contingentul armatei se voteaza pentru fiecare an de ambele Corpuri
legiuitoare.
Art. 122.
Se va infiinta un Consiliu superior al apararii tarii, care va ingriji, in mod
permanent, de masurile necesare pentru organizarea apararii nationale.
Art. 123.
Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului, nici nu
poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in puterea unei anume
legi.
TITLUL VI
DISPOZITIUNI GENERALE
Art. 124.
Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben si Rosu, asezate
vertical.
Art. 125.
Resedinta guvernului este in Capitala tarii.
Art. 126.
Limba romaneasca este limba oficiala a Statului roman.
Art. 127.
Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei legi, care
hotaraste si formula lui.
Art. 128.
Constitutiunea de fata nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte. In
caz de pericol de Stat se poate prin lege institui starea de asediu generala
sau partiala.
TITLUL VII
DESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIUNII
Art. 129.
Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din initiativa Regelui
sau oricareia din Adunarile legiuitoare. In urma acestei initiative ambele
Adunari, intrunite separat, se vor rosti cu majoritate absoluta, daca este
locul ca dispozitiunile constitutionale sa fie revizuite.
Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri legiuitoare aleg
din sanul lor o comisiune mixta, care va propune textele din Constitutiune ce
urmeaza a fi supuse revizuirii.
Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit in fiecare Adunare, de doua ori
in interval de cincisprezece zile, ambele Adunari intrunite la un loc, sub
presedintia celui mai in varsta dintre Presedinti, in prezenta a cel putin doua
treimi din totalitatea membrilor ce le compun, cu majoritate de doua treimi,
stabilesc in mod definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii.
In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate si se va convoca corpul
electoral in termenul prescris de Constitutiune.
Art. 130.
Adunarile cele noui proced in acord cu Regele la modificarea punctelor supuse
revizuirii.
In acest caz Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a membrilor
din cari se compun nu sunt prezenti si nici o schimbare nu se poate adopta daca
nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor.
Adunarile alese pentru revizuirea Constitutiunii au o durata constitutionala
obisnuita si, in afara de modificarea Constitutiunii, ele functioneaza si ca
Adunari legiuitoare ordinare.
Daca Adunarile de revizuire nu-si pot indeplini misiunea, nouile Adunari vor
avea acelas caracter.
TITLUL VIII
DISPOZITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE
Art. 131.
Sunt si raman cu caracter constitutional dispozitiunile din legile agrare
privitoare la pamanturile cultivabile, padurile si baltile expropriabile in
total sau in parte, la starea lor juridica, la subsol, la pretuire, la modul de
plata, etc., asa precum sunt formulate in articolele de mai jos ale fiecareia
din legile agrare si cari articole, in intregul lor, fac parte integranta din
prezenta Constitutiune si ca atare nu se pot modifica decat cu formele
prevazute pentru revizuirea Constitutiunii, si anume:
a) Art. 1 (unu) alin. II, art. 2 (doi), 3 (trei) alin. I, art. 4 (patru), 6
(sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 13 (treisprezece), 14
(patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 21 (douazeci si unu), 23
(douazeci si trei), 32 (treizeci si doi), 36 (treizeci si sase) si 69 (sasezeci
si noua) din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si
Dobrogea (vechiul Regat) din 17 Iulie 1921;
b) Art. 2 (doi), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua),
10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 16
(sasesprezece), 45 (patruzeci si cinci), 46 (patruzeci si sase), 47 (patruzeci
si sapte), 48 (patruzeci si opt), 49 (patruzeci si noua), 50 (cincizeci) si 53
(cincizeci si trei) din legea pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie
1920;
c) Art. 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua),
10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 14
(patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 22 (douazeci si doi), 24
(douazeci si patru), 32 (treizeci si doi), 50 (cincizeci) si 85 (optzeci si
cinci) din legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si
Maramures din 30 Iulie 1921;
d) Art. 2 (doi), 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci) punctul a alin. I, art. 6
(sase), 7 (sapte), 9 (noua), 10 (zece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece),
29 (douazeci si noua), 31 (treizeci si unu) si 55 (cincizeci si cinci) din
legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921.
Art. 132.
In scop de a se satisface trebuintele normale de lemne de foc si de constructie
ale populatiei rurale din vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, Statul e dator
ca din padurile sale din campie, deal sau munte sa destine suprafetele necesare
in acest scop.
In vechiul Regat si in Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea paduri, intr'o
raza de douazeci kilometri de centrul comunei, pentru satisfacerea trebuintelor
mai sus aratate, el prin derogare dela art. 7 lit. c si art. 8 lit. a, b si c
din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea din
17 Iulie 1921 si dela art. 5, punctul a, alin. IV si dela art. 6 si 7 din legea
pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea expropria din
padurile persoanelor juridice fie publice, fie private, cari s'ar afla in
aceasta raza si numai in lipsa acestora, va expropria proportional din padurile
tuturor proprietarilor particulari, aflate in aceasta raza, insa numai in
limita acestor trebuinte si in toate cazurile cu respectul unei suprafete
intangibile de una suta hectare de fiecare proprietate.
Nu sunt expropriabile, oricare ar fi proprietarul, padurile replantate sau in
curs de replantare.
Contractele de vanzare spre exploatare a padurilor expropriabile cari vor fi in
vigoare in momentul exproprierii, se vor respecta. Padurile astfel expropriate
raman in proprietatea Statului si se vor administra si exploata de dansul spre
a satisface potrivit legii si in prima linie nevoile de mai sus.
Exproprierea acestor paduri se va face cu dreapta si prealabila despagubire
fixata de justitie.
Modul de expropriere va fi regulat prin lege speciala.
Art. 133.
Se ratifica decretele-legi: No. 3.902 din 29 Decemvrie 1918, publicat in
Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la acordarea
drepturilor cetatenesti; No. 2.085 din 22 Mai 1919, publicat in Monitorul
Oficial No. 33 din 28 Mai 1919, si No. 3.464 din 12 August 1919, publicat in
Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919, privitoare la incetatenirea
evreilor cari locuiau in vechiul Regat.
Deasemenea se ratifica si toate decretele-legi de incetatenire individuala,
cari s'au facut inaintea decretelor specificate mai sus.
Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu'si vor fi regulat incetatenirea in
termenul prevazut de decretul-lege No. 3.464 din 12 August 1919, vor putea face
declaratiunile de incetatenire conform decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai
1919, in termen de trei luni dela promulgarea acestei Constitutiuni.
Art. 134.
Pana la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ prevazut in
aceasta Constitutiune, prezentarea proiectelor de legi inaintea Corpurilor
legiuitoare va continua sa se faca in conformitate cu legile si regulamentele
azi in vigoare.
Art. 135.
Pana la promulgarea legii speciale bazata pe principiile din prezenta
Constitutiune, legile relative la organizarea si judecarea contenciosului
administrativ raman in vigoare.
Art. 136.
O lege speciala va fixa lista civila a Intaiului Rege al Romaniei
intregite.
Art. 137.
Se vor revizui toate codicile si legile existente in diferitele parti ale
Statului roman spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de fata si asigura
unitatea legislativa.
Pana atunci ele raman in vigoare.
Din ziua promulgarii Constitutiunii, sunt insa desfiintate acele dispozitiuni
din legi, decrete, regulamente si orice alte acte contrarii celor inscrise in
prezenta Constitutiune.
Art. 138.
Actualele Adunari nationale dupa promulgarea prezentei Constitutiuni pot
functiona pana la expirarea mandatului lor legal.
In acest timp ele vor trebui sa faca, pe baza principiilor din aceasta
Constitutiune, legea electorala.
Pana la facerea acestei legi, decretele-legi electorale raman in vigoare.
NOTA:
A fost adopatata in 1923 si publicata in Monitorul Oficial nr 282 din 29 martie
1923.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
