marți, 11 martie 2014

Pr. Iustin Pârvu - Îndemn la pocăinţă - despre sfîşitul lumii, mîntuire,...

)

catina - un miracol al naturi din romania

Datorită conţinutului mare de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli, această plantă eset considerată un adevărat miracol al naturii luptând împotriva asteniei, a cancerului şi a îmbătrânirii pielii.

Se prezintă ca un arbust tufos, extrem de rezistent în egală măsură la ger şi la secetă. Iubeşte lumina directă a soarelui, şi nu creşte în zone semiumbroase sau acoperite.

Cunoscută în special sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă, cătină de râu a tinge în medie înălţimea de 1,5 – 4 metri, dar în condiţii optime de mediu poate atinge şi 8 metri. Când clima zonei geografice unde creşte este totuşi prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor.

Înfloreşte în lunile martie-aprilie, depinde de temperatură. Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, şi atunci o dată la doi ani.

Puţine plante din flora autohtonă, ba chiar mondială pot rivaliza cu cătina românească în privinţa calităţilor curative şi diverselor aplicaţii medicale.

Până în prezent cercetările au confirmat faptul că fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi.

„Cătina este un medicament în sine. Conține vitamine liposolubile, care se absorb în sânge și poate fi preparată ca ceai, dar se găsește sub formă de sirop și chiar conservată în miere”, explică medicul primar Alice Popescu, specializat în medicină generală, acupunctură și fitoterapie, la Institutul Național de Medicină Complementară și Alternativă.

În urma analizelor de laborator a reieşit că fructul cătinei conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B.

,,În funcţie de situaţie, se pot consuma10-15 picături de ulei de cătină de 2-3 ori pe zi, spune expertul în homeopatie”, explică specialistul.

O zi la TVR în epoca Ceauşescu: Telejurnal

Ceausescu Behind The Myth

Ceausescu a refuzat Grupul Bilderberg

protest


Posted on 11/03/2014by Lupul Dacic
NU ESTE NECESAR CA TOŢI SĂ FIŢI DE ACORD CU CELE DE MAI JOS, DAR FACEŢI EFORTUL SĂ LE CITIŢI.
Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu şi Ponta la mine. De ce mă ameninţă că intră România în colaps. În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De cînd m-am născut. Comuniştii, nu ştiu cum se făcea, dar nu se ajungeau fără să ne ia la contract porcul din coteţ. Erau stăpîni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură.
Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească. Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi cînd duduia economia, şi cînd căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi, probabil, lumînarea de la căpătîiul părinţilor şi bunilor noştri.
Şi-acum aud că Romînia se duce fix în faliment. Iar guvernanţii mă solicită să fiu solidară nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea. Mă uit la Băsescu, la Ponta şi la cei ce se perindă zilnic la televizor şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sînt în criză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate. Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit.
- Da. Aparatul de Stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş.
Voi, clasa politică, l-aţi transformat în monstru.
- Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, PSD, PNL şi gîscuţele mai mici, PC, UDMR, Partida romilor, partidele minuscule cu tentă de reprezentant minorităţi, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab!
Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călărit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de cîtă clientelă i-aţi vîrît pe gît.
- Aţi spart instituţiile Statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid.
- Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, fiindcă i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte, i-aţi fabricat o instituţie.
Şi nu v-a ajuns: an de an, legislatură de legislatură, aţi mai creat alte structuri; aţi adus directori noi, ceilalţi au rămas în sistem. Căpuşe lacome, corupte şi fără control, ce fac ca legea şi bunul simţ să nu se intîlnească nicicînd.
- Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot.
- Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat. Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat… instituţia preşedintelui Romîniei.
- Nu mama-mare din pămînt a distrus industria, a vîndut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mînărit pămînturile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, Consiliile judeţene ale voastre, Primăriile voastre.
- Nu populaţia a prăpădit banii statului – sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani, pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştrii voştri, ai clasei politice.
- Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfîrşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?! Pe ăştia pe care-i tăiaţi de la pensionari!
- V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi instituţiile mai ceva decît poliţia politică a lui Ceauşescu.
- Nu populaţia se află în A.G.A. şi C.A. din Companiile şi Băncile de Stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică.
- Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică.
Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, partidele politice, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România.
Daţi-vă afară întîi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri!
Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce Romînia de rîpă.
Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de conducere.
Cu ce curaj? Cu ce moralitate? Cîtă nesimţire!
Pînă să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mînă, de medicul care se zbate să salveze viaţa românului, dar şi a voastră, restructuraţi-vă întîi pe voi!
Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi. După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite.
După aceea să-l certaţi pe bătrîn că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă Romînia-n faliment, cu venitul lui gras, de 500, sau de 600 de lei.
1. Dacă nu sînteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, clasa politică, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întîi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor.
2. Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănînce cu două guri, şi de la Firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame!
3. Luaţi-vă clientela politică din toate A.G.A şi C.A. ale Companiilor de Stat, de pe lîngă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti.
4. Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sînt mai puţin paraziţi pe buget decît profesorul?
5. Daţi-vă afară consilierii de pe lîngă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din Companiile de Stat, din parcurile industriale!
6. Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele / primăriile / consiliile judeţene cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro.
7. Voi, clasa politică, aţi creat şi întreţineţi evaziunea fiscală şi munca la negru, mita, şpăguiala şi incorectitudinea. Oamenii voştri, ai partidelor, protejează, feresc şi îndrumă întreţinerea situaţiei confuze. Îi apără (cu implicarea organelor Statului), să nu-i descopere pe cei ce încalcă legea. Şpăguiala nu are frontiere partinice. Se ia şi se împarte frăţeşte. Aceasta reprezintă liantul încălcărilor legilor. Pe toţi aceştia îi apără legea, prin încălcarea legilor, în detrimentul omului sincer, neprotejat şi aflat în afara acestui cerc de protejaţi.
8. După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrînii acestei ţări, de oamenii cinstiţi şi (pînă acum) răbdători. Asta este România, domnule Băsescu! Asta este România, domnule Ponta! Asta este România, domnule Antonescu! Asta este România, domnule Blaga! Asta este România, domnule Tăriceanu! Asta este România, domnule Hunor! Asta este România, domnule Zegrean! Asta este România, domnule Judecător Adrian BORDEA! Asta este România, doamnă Procuror Codruta Kovesi!
O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemînă să-i jupuiţi de vii pe bătrîni. Sînt inofensivi, ascultători, mult prea blajini, tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Ei nu ţipă.
Daţi mai departe la toţi prietenii şi cunoscuţii, poate aşa o să ne trezim şi o să le dăm ce merită acestei adunaturi mafiote de golani.

luni, 10 martie 2014

A FI NAȚIONALIST ÎN ROMÂNIA,



„A FI NAȚIONALIST ÎN ROMÂNIA,

adică a-ți închina viaţa ridicării
neamului şi ţării tale,

însemnează a te aşeza pe un pisc în bătaia
tuturor furtunilor urii

şi a trăznetelor răzbunării.

NIMIC NU E MAI URÂTĂ,
NIMIC MAI PRIGONITĂ şi
MAI LOVITĂ

decât
DRAGOSTEA SUPREMĂ DE ROMÂNISM.”
(NICHIFOR CRAINIC)
Asta ca sa nu se uite .....

joi, 6 martie 2014

Liber la ţepuit partenerii de afaceri

Marii câştigători sunt însă inculpaţii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza să constate că faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementări.
Noul Cod penal tratează cu mare blândețe infracțiunile de natură economică. Se remarcă înșelăciunea și delapidarea, unde pedepsele se reduc și de patru ori, scăzând, în consecinţă, și termenul de prescripție
Pentru un om de afaceri cu  bani și cu avocați iscusiți, noul Cod penal poate fi un adevărat cadou în cazul în care ajunge să aibă probleme cu justiția. Ba, mai mult, chiar și cei care au ajuns deja pe băncile tribunalului pot profita de modificările substanțiale în ceea ce privește definițiile, pedepsele și termenele de prescripție în cazul infracțiunilor de natură economică, având în vedere că procesele lor se vor judeca pe noul Cod penal (legea evident mai favorabilă).
Avocații consultați de Capital remarcă faptul că infracțiunile economice, mai ales înșelăciunea și delapidarea, au parte de un tratament mult mai blând. În plus, căile legale prin care persoanele puse sub acuzare pot evita anii de pușcărie cresc la număr. „Noul Cod de Procedură Penală introduce posibilitatea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției. El se aplică pentru încadrări între 2 și 7 ani, deci se potrivește mănușă infracțiunilor economice“, spune Antoniu Obancia, partener la Zamfirescu Racoți and Partners (ZRP), specialist în drept penal economic.
Această formulă are ca inspirație dreptul anglo-saxon, acolo unde sunt foarte folosite. Am văzut cu toții în filmele americane cum procurorul „cade la pace“ cu inculpatul, acesta din urmă beneficiind de pedepse mai blânde în urma recunoașterii faptei. Este important de precizat că acest tip de acord poate fi încheiat în etapele procesuale, mai precis „în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale“, după cum arată articolul 478 din noul Cod de procedură penală. Cu alte cuvinte, este o înțelegere care nu presupune judecata în fața unei instanțe. Inițiativa încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției poate veni atât de la procurori, cât și de la persoana cercetată. O astfel de înțelegere, spun surse din lumea justiției, ar fi încercat să încheie și Gruia Stoica, patronul GFR, cu procurorii DNA. Aceaștia din urmă ar fi propus acuzatului o pedeapsă de patru ani cu executare în schimbul recunoașterii faptelor. 
Noul Cod penal extinde și aplicarea procedurii de împăcare a părților, astfel încât ea se aplică și infracțiunii de înșelăciune. Potrivit unei prevederi exprese a noii legi „împăcarea înlătură răspunderea penală“ în cazul infracțiunii de înșelăciune.  
Înșelăciunea cu cecuri dispare
Una dintre modificările importante vizează excluderea din articolul care definește înșelăciunea a paragrafului privind cecurile fără acoperire. „Înșelăciunea prin cecuri își găsește astăzi o incriminare specifică în Legea asupra cecului nr. 59/1934, așa cum a fost recent modificată, în sensul că regimul sancționator este închisoarea de la 6 luni până la un an sau amendă, spre deosebire de regimul sancționator anterior datei de 1 februarie, când fapta se pedepsea conform înșelăciunii din Codul penal, posibil chiar cu 20 de ani de închisoare“, explică Antoniu Obancia.
Modificarea este  foarte importantă, întrucât utilizarea cecurilor fără acoperire a devenit o practică frecventă în ultimii ani. Potrivit rapoartelor Băncii Naționale a României (BNR), în fiecare lună din 2013 au fost refuzate la plată între 600 și 800 de astfel de instrumente, cu o valoare totală medie de cel puțin 20 de milioane de lei. Maximul ultimului an a fost înregistrat în ianuarie 2013, când peste 1.000 de cecuri cu o valoare totală de 31 de milioane de lei au fost refuzate.
Datele BNR arată că situația este cu mult mai gravă în ceea ce privește fraudele cu bilete la ordin, care, indirect, beneficiază de asemenea de un tratament cu mult mai blând, având în vedere redefinirea pedepselor pentru infracțiunea standard de înșelăciune. 
Despre cât de important este biletul la ordin în economia României a vorbit, pentru Capital, Constantin Coman, directorul Coface, care spune că, în practică, sunt extrem de rare situațiile când judecătorii dau pedepese penale celor care utilizează cecuri sau bilete la ordin false.
„În privința biletului la ordin, nici nu se pune problema eliminării, acesta fiind în continuare cel mai utilizat instrument de plată în tranzacțiile dintre firmele românești“, spune directorul Coface, companie specializată, printre altele, în recuperarea creanțelor.
Termene de prescripție mult reduse
Reducerea drastică a pedepselor în ceea ce privește două dintre infracțiunile economice importante (înșelăciunea - de la maximum 12 ani la maximum trei ani - și delapidarea - de la maximum 15 ani la maximum şapte ani) presupune o reducere substanțială a termenelor de prescripție a faptelor.
Astfel, pentru înșelăciune, termenul scade de la zece ani la doar cinci ani, în timp ce pentru delapidare scade de la zece ani la opt ani. În cazul înșelăciunilor cu cecuri, unde pedeapsa este de maximum un an sau amendă, infracțiunea se prescrie în doar trei ani, față de zece ani, cum era pe vechiul Cod penal.
          „întreprinzători“ cu mii de firme care s-au bazat pe naivitatea partenerilor
„Există un risc penal asociat cecurilor. În practică, însă, pentru înșelăciunea prin file cec nu se dă decât arareori pușcărie“, spune Constantin Coman, directorul general al Coface România. Nu crede, însă, că de vină ar fi reaua-voință a magistraților, cât faptul că „autoritățile sunt supraîncărcate și apreciază adesea că fraudele economice nu reprezintă o prioritate“. În plus, trecând de cealaltă parte a baricadei, judecătorilor le este greu să discearnă între antreprenorii care au fost nevoiți să intre în insolvență din lipsa disponibilităților bănești, nemaiachitându-și, astfel, datoriile către furnizori, și cei care și-au înființat firma exact în scopul de a se îmbogăți de pe urma unui sistem economic deficitar: „puține sunt fraude autentice, în rest fiind vorba de faptul că economia națională a scăzut abrupt. În anii de criză, mai toate afacerile din România bazate pe sistemul cumpăr-și-revând au dat faliment: acest tip de comerț în care nu se produce nimic, dar avem sute de firme pe lanțul între o roșie care crește pe câmp și drumul ei către masa consumatorului final a intrat în colaps  pur și simplu“. Afirmația îi aparține avocatului Iulian Urban, unul dintre puținii parlamentari (în fostul mandat) care au bătut monedă pe curățarea sistemului de instrumente de plată la termen.
El crede că de vină pentru pagubele imense suferite de companiile prejudiciate prin intermediul cecurilor și al biletelor la ordin este și naivitatea oamenilor de afaceri români: „de exemplu, la Romstrade, chiar dacă avea sute de incidente de plată, creditorii au avut totuși încredere că își vor vedea banii, până când s-a deschis insolvența – iar odată ajunși la masa credală nu mai au, în general, șanse să își vadă banii, pentru că ei dețin doar creanțe chirografare. Același fenomen s-a întâmplat și în alte cazuri celebre de insolvență, precum Mic.ro, Promisat, Izometal sau Pic.“
          Patru motive de bucurie pentru „inculpații financiari“ cu dosare vechi
Pedeapsa pentru infracțiunea de înșelăciune este redusă semnificativ. Încadrarea este între 6 luni și 3 ani, potrivit noului Cod penal, față de un interval între 6 luni și 12 ani cum prevedea vechea lege.
Având în vedere această modificare, și termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 5 ani.
Pedeapsa pentru infracțiunea de delapidare este redusă și ea semnificativ.
Încadrarea este între 2 și 7 ani, potrivit noului Cod penal, față de un interval între 1 și 15 ani, cum prevedea vechea lege. Mai mult, noua lege pedepsește și tentativa, însă elimină posibilitatea încadrării la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave unde, pe vechiul cod, pedeapsa era între 10 și 20 de ani.
Consecințe deosebit de grave însemna un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei. Având în vedere această modificare, și termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 8 ani.
Infracțiunea de înșelăciune cu cecuri nu mai este cuprinsă în noul Cod penal. Aceasta înseamnă că ea va fi pedepsită potrivit unei legi mai vechi. Astfel, pedeapsa este încadrată între 6 luni și 1 an sau amendă, față de o pedeapsă între 6 luni și 12 ani.
Și în acest caz este eliminată posibilitatea încadrării la consecințe deosebit de grave, ceea ce ar fi însemnat până la 20 de ani de pușcărie. Termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 5 ani.
Noua lege introduce posibilitatea încheierii, între procuror și inculpat, la inițiativa oricăreia dintre părți, a unui acord de recunoaștere a vinovăției, care presupune reducerea pedepsei pentru inculpat în cazul în care admite comiterea faptelor.
Înșelăciunea prin cecuri își găsește astăzi o incriminare specifică în Legea asupra cecului nr. 59/1934, așa cum a fost recent modificată.
sursa : Antoniu Obancia, partener, ZRP

Daily Calendar