sâmbătă, 31 martie 2012

CODEX ALIMENTARIUS



 
Paine otravita in Romania - informatie urgenta!
Atentia la faina de Titan, MALAI SUPERIOR FAMIGLIA (Lujerului SA), biscuitii Rostar, mezelurile Aldis, margarina Delma, Taiteii de casa Baneasa si tot ce contine specificatia CODEX ALIMENTARIUS!
 
TOATA APRECIEREA PENTRU AUTORITATILE CARE AU AUTORIZAT PENTRU BINELE POPULATIEI INTRODUCEREA IN ROMANIA A FUNGICIDULUI INTIUM / ENERVINT PRODUS DE BASF GERMANIA.

ESTE CAZUL SA NU RAMANEM NUMAI LA O ATITUDINE COTEMPLATIVA FATA DE MODUL CUM GANDESC GUVERNANTII PENTRU STAREA NOASTRA DE SANATATE !!!

Pe pachetele de pâine Titan scrie deja cã pâinea este fabricatã conform Codex Alimentarius.

România va experimenta pe populatie produsul
CANCERIGEN INITIUM.

Experimentul "Codex Alimentarius" începe cu România. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat de... UE sã înceapã implementarea "
Codexului", alãturi de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei)."Codex Alimentarius" este un pachet de norme dupã care se vor alimenta populatiile tãrilor semnatare. Acesta porneste de la principiul cã Terra nu mai poate hrãni pe toatã lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificialã, din produse chimice, cea modificatã genetic etc.

Nu a trecut o lunã si iatã cã apare stirea cã România este prima tarã din lume care va folosi în agriculturã un compus chimic pe bazã de initium, un ingredient activ din noua clasã a substantelor chimice impuse de"Codex Alimentarius". Produsele vor furnizate de compania germanã BASF si vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pentru publicul larg se spune cã "beneficiile pe care le-ar aduce aceastã substantã sunt legate în primul rând de combaterea dãunãtorilor, dar, totodatã ea micsoreazã si durata în care se obtine recolta." 
Dupã ce acest produs va fi experimentat în România, urmeazã sã fie omologatã utilizarea lui si în Olanda, Germania , Franta, SUA, Canada si Marea Britanie. Neoficial, conform cercetãtorilor care combat "Codex Alimentarius", folosirea produselor cu initium sporeste cu pânã la 65% rata riscului de cancer de colon, substantã care intrã rapid în combinatii chimice, devenind rezidualã în organism. De pilda 1 mg de initium intrat în organism o singurã datã se eliminã în aproape un an. Or, dacã acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, asa cum INITIUM ajutã la cresterea rapidã a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mãrirea tumorilor maligne. Domnul Basescu a fost singurul presedinte care a APROBAT CA ROMANIA SA FIE COBAI PTR STUDIUL ACESTUI iNITIUM. CEL CARE SE IMPLICA IN IMPLEMENTARE ESTE ACTUALUL MINISTRU AL AGRICULTURII prin ale carui firme se si comercializeaza acest initium.
http://www.pressreleasepoint.com/first-approval-worldwide-fungicides-initium%C2%AE-wine-and-vegetables
Pe acest site, BASF-ul se lãuda pe 11 ianuarie !!!!!! cã pentru prima datã în lume a fost autorizat într-un timp record fungicidul Initium care în România va fi vândut sub numeleEnervinT ptr chipurile protectia viilor,SOLARIS ptr rosii,ZAMBRO ptr cartofi.
Ar fi bine sã rãspânditi cât mai mult informatia pt. cã asa cum s-a întâmplat cu vaccinurile contra cancerului de col uterin si împotriva gripei porcine se pare cã nu este în zadar.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 



vineri, 30 martie 2012

aerodina lenticulara


Un articol superb care m-a facut sa tresar ..... 
 Cred ca merita sa-l citeasca citi mai multi ......de aceia in continuare vi-l prezint ...

Articol preluat din gimpele.ro
Aerondina lenticulara este un prototip de farfurie zburatoare proiectat de Henri Coanda. La sfarsitul anului 1999, o echipa de specialisti din cadrul Muzeului Aviatiei din Capitala a gasit printre documentele lui Coanda un proiect de farfurie zburatoare. Pe documente scria „Top secret“ si se pare ca au apartinut Fortelor Aeriene ale Statelor Unite.
Conceptul a luat nastere ca urmare a dorintei inginerului de realiza un aparat de zbor sigur si ieftin , fara piese care sa se poata desprinde. El si-a imaginat un sistem de propulsie bazat pe efectul Coanda.
Aparatul are propulsie neconventionala, are o forma de lentila si dispune in jurul coroanei de mai multe fante prin care ies jeturi ce formeaza un strat de gaze care imprima miscare ansamblului. Directia gazului determina miscari ascensionale sau de translatie. Aerodina are un sistem de vaporizare a hidrocarburilor aduse sub presiune.

Vaporii formati ies din galeriile cu forme speciale si se aprind, prin antrenarea unui praf de acid nitric.
Primul prototip de aerodina lenticulara a zburat experimental la Paris in anul 1932. Aparatul, cuplat la reteaua de gaze, s-a ridicat pana in tavanul incaperii si a stat acolo pana s-a intrerupt alimentarea.
Din 1932 si pana in 1956 au mai avut loc experimente, insa din cauza dezinteresului finantatorilor acestea nu au putut evolua pe masura asteptarilor. In 1956, Henri Coanda a prezentat public doua brevete de aerodine lenticulare fara piese mecanice in miscare, propulsate pe verticala de puterea aburului si avand la baza ejectoare ce functionau tot pe principiul reactiei.

Randamentul mai slab fata de dispozitivele cu elice era compensat de siguranta zborului si de costurile reduse de constructie si exploatare.
Conceptele lui Coanda au intrat in vizorul Statelor Unite, iar la inceputul anilor ’60 inginerul roman a obtinut mai multe contracte cu fortele aeriene ale S.U.A. (US Air Force), in urma carora au fost dezvoltate doua proiecte de aerodine calculate pentru a ridica un om.
“U.S Air Force” si concernul “Diamond” l-au angajat pe Coanda sa realizeze un aparat militar exceptional, la care acesta a lucrat din anul 1945 pana in 1969.
Coanda testa aerondinele  prin aplicarea efectului fizic ce-i poarta numele, in Canada. Aceste experiente l-au prins chiar in perioada declansarii celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Perioada coincide exact cu cea in care au aparut “Obiectele Zburatoare Necunoscute” – OZN, un concept ce a intrigat milioane de oameni.
Evident, incercarile echipei lui Coanda erau marcate de o discretie absoluta.
Stabilit in Romania, dupa decenii de emigratie, Coanda a continuat sa lucreze la perfectionarea aerodinei. El a realizat proiectul unui aparat zburator cu un fuselaj cilindric care cuprindea patru aerodine propulsoare.
Aceste aerodine urmau sa fie fabricate la Bucuresti, intr-o noua intreprindere industriala denumita “Turbomecanica”.
Din pacate, in 1972, Henri Coanda a murit la Bucuresti,  iar proiectele sale au in stadiul experimentelor.

sursa :http://www.ghimpele.ro/2012/02/minunile-stiintei-ep-4-aerodina-lenticulara/

Daily Calendar